Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (17 -23.08.2020)
Evenimentele săptămânii, succint
GUVERN
Protestul agricultorilor s-a încheiat. S-au anunțat și primele plăți pentru pierderile suferite din cauza intemperiilor. Există vreo dovadă că provocarea s-a transformat într-o oportunitate valorificată?
„Regulamentul cu privire la utilizarea apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole” între „proiect revoluționar” (premierul Ion Chicu) și „proiect criminal” (Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova).
Comisia specială pentru elaborarea Programului național de irigare a terenurilor agricole – în acțiune.
Premierul Ion Chicu a a pus prolema revigorării ramurii de producere a semințelor, dar și respectării asolamentului în agricultură.
ALEGERI
Publicarea Avizului Comisiei de la Veneţia şi al OSCE (ODIHR) pe marginea proiectului de lege de modificare a Codului electoral şi altor acte legislative a provocat animozități între majoritatea parlamentară și opoziție.
1 SEPTEMBRIE
La școală, fără careuri și manifestații festive în acest an, a decis Comisia națională extraordinară de sănătate publică, care a dat și reperele de organizare a lecțiilor pe timp de pandemie.
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman consideră că planul Guvernului pentru redeschiderea grădinițelor complică mai mult situația copiilor și părinților.
JUSTIȚIA
Instanța de judecată a pus sechestru pe bunurile Victoriabank de aproximativ două miliarde de lei și aceasta a provocat solidaritatea bancherilot, până la nivel de FMI, iar economistul Gheorghe Costandachi a salutat sechestrarea bunurilor Victoriabank.
Procuratura generală crede că unii reprezentanți ai sistemului judecătoresc nu fac față principiului independenței. Asociația Judecătorilor din Moldova califică acuzațiile lui Stoianoglo ca „influențe indirecte asupra procesului de înfăptuire a justiției”.
VIAȚA DE PARTID
Congresul PLDM l-a readus pe Vladimir Filat în funcția de președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova.
PLDM a lansat invitație la un dialog electoral cu PAS și Platforma DA, care a fost respinsă, dar în mod diferit, de ambele formațiuni.
Membrii OT Florești a Partidului Democrat au anunțat pe 18 august că părăsesc formațiunea. Președintele fracțiunii PDM în Parlament, Dumitru Diacov a punctat cu această ocazie: „Acum e sezonul plecărilor”.
Ex-democrații Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc nu vor fi acceptați în fracțiunea parlamentară a PSRM, a declarat liderul neformal al socialiștilor, președintele Igor Dodon.
SCANDAL
Deputata Doina Gherman scrie că Igor Dodon și-a băgat în scheme întreaga familie, chiar și propria mamă.
MOLDOVA PE PLAN EXTERN
Pe 17 august, la București, a avut loc o rundă de consultări politice la nivel de secretari de stat la ministerele de externe.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a participat la cea de-a cincea Conferință mondială a Președinților de Parlament, care s-a desfășurat în zilele de 19 și 20 august, în regim online.
În perioada 21 – 23 august s-au desfășurat Zilele Diasporei, anul acesta on-line, în cadrul căruia premierul Ion Chicu a spus că „o năpastă mult mai mare este politica moldovenească”.
PROTESTE ȘI COMEMORĂRI
Partidul „Democraţia Acasă” a cerut demisia președintelui Igor Dodon, dar și demisia Guvernului.
Mișcarea UNIREA a comemorat împlinirea a 81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, printr-un protest organizat în fața Ambasadei Rusiei de la Chișinău.
Evenimentele săptămânii, detaliat
GUVERN
Protestul agricultorilor. Deși se anunța despre atingerea unei înțelegeri încă în vinerea de 14 august, compromisul s-a dovedit a fi doar punctul de vedere al autorităților, înțelegea nefiind atinsă nici pe 20 august, cu toate că Guvernul a decis majorarea cu aproape 500 de lei a subvenției de 1050 de lei, propusă anterior.
Agricultorii au ieșit în stradă pentru a cere statului susținere în condițiile în care seceta din acest an a dus la pagube mari în domeniul agriculturii. Fermierii aveau patru revendicări: acordarea subvențiilor de 3000 de lei per hectar, declararea stării excepționale în agricultură, returnarea TVA-ului și reeșalonarea datoriilor.
Premierul Ion Chicu a anunțat pe 17 august că Guvernul va extinde programul de subvenționare a dobânzilor la credite pentru agricultori; va institui moratoriu la controale fiscale pentru întreprinderile agricole până la sfârșitul acestui an. „În privința rambursării TVA, vom face posibil ca acest TVA să fie utilizat pentru achitarea plăților fiscale aferente salariilor, fără ca agricultorii să achite bani preventiv. Totodată, vom face așa ca TVA acumulat în contul agricultorilor să fie folosit în contul plății pentru impozitul funciar. Este vorba de 120 mln lei. Era una din cerințele agricultorilor. Vom propune extinderea programului de subvenționare a dobânzilor la credite pentru agricultori și pentru creditele existente, nu doar pentru cele noi”, a declarat Ion Chicu.
Premierul a mai spus că deja a fost pregătit proiectul ce prevede simplificarea procedurii de obținere a ajutorului de către agricultori; vor fi reeșalonate datoriile pentru tehnică; CCI va emite certificate de forță majoră, care vor permite formalizarea unor relații dintre agenții economici din agricultură și furnizorii lor. „S-a discutat și pentru viitor, poate chiar din 1 octombrie, de a diminua cota TVA la livrările pentru fertilizanți până la 12%, să fie cotă unică. Proiectul va fi elaborat în această (trecută – n.r.) săptămână și va fi discutat cu FMI”, a mai anunțat Ion Chicu.
Astfel, 2.800 de lideri agricoli vor beneficia de indemnizații. Cel mai mare cuantum va fi achitat pentru culturile pomicole, nucifere, arbuști fructiferi și căpșuni. Mai exact, suma indemnizației este de 3.800 de lei. Agricultorii a căror viță-de-vie a fost afectată vor primi câte 3.000 de lei pentru fiecare hectar afectat.
Cele mai mici sume sunt alocate pentru cultivarea mazării. Cuantumul valoric per hectar de cultură este de 1.100 lei.
Cu toate acestea, fermierii protestatari nu sunt mulțumiți de soluțiile propuse de Guvern. Pe 17 august patru dintre cele mai reprezentative asociații din domeniul agricol s-au adresat prim-ministrului României Ludovic Orban, solicitând ajutor umanitar, semințe de grâu, motorină și îngrășăminte pentru lucrările agricole de toamnă.
Fermierii spun că sunt nevoiți să apeleze la Guvernul României, deoarece autoritățile de la noi au o abordare superficială față de problemele lor.
Liderul Platformei DA Andrei Năstase a anunțat că va depune un denunț pe numele lui Ion Chicu pe subiectul crizei din domeniul agriculturii, acuzând că premierul nu este receptiv la problemele agricultorilor, iar consilierul prim-ministrului, Boris Harea a replicat că premierul nu comentează declarațiile politicienilor care profita de situația dificilă a oamenilor.
„Eu cred că voi trebuie să spuneți mulțumesc, și noi toți, că avem acest Guvern și nu Guvernul Maiei Sandu”. Este mesajul adresat de președintele Igor Dodon agricultorilor care fac proteste. Potrivit lui, anul trecut, când agricultorii au fost afectați de grindină, executivul de atunci nici nu se interesa de ei, iar acum acești politicieni îi folosesc pe agricultori pentru a destabiliza situația. Or, spune șeful statului, în cazul unei crize politice, producătorii agricultori nu vor primi nici banii alocați acum de Guvern.
„Un proiect care vine să diminueze din consecințele secetelor” și „proiect revoluționar” – astfel au descris ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju și prim-ministrul Ion Chicu Regulamentul cu privire la utilizarea apelor subterane pentru irigarea prin picurare a terenurilor agricole ocupate cu culturi horticole.
Conform documentului aprobat, Agenția Apele Moldovei, Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția de Mediu vor asigura controlul de stat în domeniul folosirii și gestionării durabile a apelor subterane pentru irigare, pentru a preveni degradarea solurilor.
Legea apelor prevede că în zonele în care nu există surse necesare de apă de suprafață, dar există rezerve suficiente de ape subterane, inclusiv cu proprietăți potabile, se permite utilizarea acestora în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă și menajeră în baza unor reglementări aprobate de Guvern.
Ecologiștii au altă părere - Regulamentul nu ține cont de poziția oficială a Academiei de Științe, comunității științifice și de mediu, societății civile, care au declarat că permiterea irigării cu apă din subteran este abuz împotriva naturii și a oamenilor.
„Nu este un proiect revoluționar, dar un proiect criminal, bolșevic și populist”, a fost reacția lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.
Pe fundalul identificării soluțiilor în agricultură, Comisia specială pentru elaborarea Programului național de irigare a terenurilor agricole, constituită luna trecută în Parlament, a continuat consultările cu reprezentanții instituțiilor de stat și experții din cadrul organizațiilor internaționale asupra principalelor probleme din sistemul de irigare și obiectivele care urmează a fi incluse în noul document cadru.
În context, membrii Comisiei speciale au menționat că evoluțiile climaterice din ultima perioadă denotă faptul că Republica Moldova are nevoie nu de un simplu sistem de irigare, realizat prin construcția unor magistrale de țevi conectate la agregate de pompare a apelor, dar de un Program național bazat pe principiul digitalizării sistemului, care ar include cele mai sofisticate programe existente pentru moment, inclusiv de păstrare și conservare a apelor etc.
Membrii Comisiei au specificat că este necesară o colaborare cât mai eficientă cu mediul asociativ, academic, agricultori, alte domenii aferente pentru a elabora o viziune strategică, nu doar asupra creării unui sistem de irigație a terenurilor agricole, dar va include și infrastructura de desecare și drenaj, de prevenire a eroziunii solului etc.
În opinia deputatului independent, Alexandru Oleinic, inițiatorul proiectului, „trebuie să oferim pachete de politici corecte pentru a susține măsurile de utilizare eficientă și rațională a resurselor de apă în agricultură. Fără acest pas, nu putem să dezvoltăm o agricultură eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor sau să construim un viitor durabil”, a declarat deputatul.
Premierul Ion Chicu a convocat o ședință la Institutul de Cercetări a Culturilor de Câmp „Selecția” din Bălți cu reprezentanții instituțiilor de cercetare responsabile de producerea și ameliorarea materialului semincer, menținerea fondului genetic și semincer. În cadrul reuniunii s-a remarcat că la moment, piața locală de semințe pentru sectorul legumicol este asigurată în măsură de 97% din import, suprafețele de porumb – 60%, floarea soarelui – 70%, sfeclă de zahăr și rapița sunt însămânțate 100% cu material semincer importat.
„Sorturile noastre, hibrizii moldovenești, tot ce propune știința moldovenească sunt cu mult mai rezistente, mai adaptate la condițiile vitrege și de secetă, în primul rând. Vorbim aici și de porumb, și de grâu, și de floarea-soarelui, de viticultură și pomicultură. Dacă vrem să avem agricultură rezistentă la secetă și efect economic, trebuie să revigorăm ramura respectivă”, a subliniat premierul.
Totodată, premierul a anticipat o nouă abordare a statului privind alocațiile în domeniu care va cuprinde și ramura producerii materialului semincer. „Începând cu anul viitor, subvențiile în agricultură se vor oferi doar celor care respectă asolamentul, și aceasta va fi condiția prinicpală. Noi în ultimii 10-15 ani ne-am bătut joc de solurile noastre, aici nu e vorba doar de secetă, ci de nerespectarea culturilor premergătoare, a asolamentului și aceasta este o problemă care a condus la rezultatele anului acesta”, a declarat premierul Ion Chicu.
ALEGERI
Publicarea pe 19 august a Avizului Comun de urgenţă al Comisiei de la Veneţia şi al OSCE (ODIHR) pe marginea proiectului de lege de modificare a Codului electoral şi altor acte legislative a provocat animozități între majoritatea parlamentară și opoziție.
Fracţiunea parlamentară PAS a cerut pe 21 august, în cadrul unui briefing de presă, convocarea de urgenţă a şedinţei Parlamentului pentru a vota modificarea legislaţiei electorale în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
„Vorbim despre proiectul de lege înregistrat în Parlament cu nr.263 la 19 iunie 2020. Actuala legislaţie trebuie modificată pentru că ea conţine mai multe lacune care fac posibilă o fraudare masivă a alegerilor. De exemplu, nu conţine soluţii exacte pentru combaterea a ceea ce numim noi transportare organizată şi contra bani a alegătorilor, nu reglementează exhaustiv procedura de contestaţii împotriva încălcărilor de lege, nu există soluţii cum se combat fake-news-urile în cadrul televiziunilor şi altele”, a precizat deputatul. De asemenea, Comisia de la Veneţia spune că modificarea Codului electoral pentru alegerile prezidenţiale este posibilă, iar termenul-limită când aceste modificări trebuie să intre în vigoare ar fi 1 septembrie 2020.
„Dacă PSRM va folosi în continuare falsuri precum că nu mai este posibil de modificat legislaţia electorală reieşind din Avizul Comun de urgenţă al Comisiei de la Veneţia şi OSCE (ODIHR), atunci va fi clar că fraudarea masivă este unica lor opţiune. Şi e clar de ce – Dodon nu are cum câştiga alegerile fără a frauda”, a conchis Sergiu Litvinenco.
Președintele Comisie juridice, numiri și imunități a Parlamentului Vasile Bolea a spus că reacția deputatului PAS este una „copilăroasă”.Vasile Bolea îi acuză pe cei de la PAS că din start spuneau că dacă va fi adoptat acest proiect de lege atunci socialiștii dau dovadă că-și doresc fraudarea alegerilor, iar acum „și-au schimbat macazul”, deja spun că dacă socialiștii nu vor adopta acest proiect de lege atunci alegerile vor fi fraudate.
1 SEPTEMBRIE
La școală, fără careuri și manifestații festive în acest an, a decis Comisia națională extraordinară de sănătate publică.
Deschiderea școlilor în pandemie este un rebus complicat pentru autorități, consideră expertul în medicină Ala Tocarciuc, pe care autoritățile și părinții din țară se chinuiesc să îl rezolve. Ea afirmă că experiența educației școlare din semestrul de primăvară a avut multiple lacune. Printre cele mai seroase se înscria calitatea studiilor, determinată de diferențe semnificative între predarea temelor în clase și predarea on line, precum și accesul limitat la procesul de educație, din diverse motive.
Școlile trebuie deschise, educația este printre puținele ramuri cu impact serios asupra generațiilor următoare și asupra dezvoltării țării, pe toate dimensiunile, spune experta.
În cadrul forumului cadrelor didactice din municipiul Chișinău, organizat de Direcția generală educație, tineret și sport (DGETS), cu două săptămâni înaintea anului școlar s-a spus că circa 90 de mii de elevi vor merge în cele 148 de instituții de învățământ din municipiul Chișinău. În actualele condiții, de pandemie, organizarea procesului educațional reprezintă o adevărată provocare, au atestat vorbitorii.
Natalia Grîu, secretar de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a declarat că astăzi întreaga comunitate a fost pusă în situația de a revedea filozofia organizării procesului educațional. „Orice dificultate, orice provocare oferă și oportunități. Pentru noi acestea sunt oportunități de învățare, oportunități de creare a unei școli mai sigure”.
Ghenadie Donos, președintele al Federației Sindicale a Educației și Științei, a remarcat că în multe instituții, cadrele calificate pleacă sub presiunea riscului de a fi contaminate sau din cauza salariilor mici și nemotivante. Printre problemele cu care se confruntă majoritatea absolută a instituțiilor se mai numără și îmbătrânirea corpului didactic, numărul tot mai mic de pedagogi tineri care vin în instituțiile educaționale.
La grădiniță. Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman consideră că planul Guvernului pentru redeschiderea grădinițelor complică mai mult situația copiilor și părinților.
Referindu-se la reluarea activității din 17 august doar a grădinițelor private, și ex-primarul interimar Ruslan Codreanu scrie că „deschiderea grădinițelor trebuia să fie un răspuns pentru miile de părinți care au nevoie de sprijin în această perioadă. Un răspuns pentru copiii care trăiesc în pragul sărăciei, copiii care trăiesc în violență acasă, copiii care la grădiniță au ce mânca. Din păcate, ei sunt mai mulți decât cei care își permit o grădiniță privată... Deschizând doar grădinițele private, Guvernul nostru împreună cu primăria, recunoaște că sunt niște inapți care nu sunt în stare să facă față riscurilor”.
JUSTIȚIA
Procuratura generală vs sistemul bancar. După ce instanța de judecată a pus sechestru pe bunurile Victoriabank de aproximativ două miliarde de lei, banca s-a arătat „surprinsă de fi inclusă în dosarul furtului miliardului”, dar că este gata să coopereze cu ancheta.
Principalii ei acționari, BERD și Banca Transilvania din România, au reacționat la situație cu comunicate. Lor li s-a alăturat ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Derek J. Hogan. În cadrul unei conferințe organizate de Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, el și-a exprimat îngrijorarea față de situația de la B.C. „Victoriabank”. „Daca nu se rezolva în mod corect, consecințele economice ar putea fi foarte mari, mai ales în această perioadă de criză epidemiologică”, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Derek J. Hogan.
Ambasadorul a subliniat că SUA reprezintă principalul partener financiar al țării noastre, oferind sprijin în implementarea reformelor.
În acest context, mai multe asociații cu profil economic, precum Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, European Business Association Moldova si American Chamber of Commerce in Moldova au emis o declarație comună în care dezaprobă acțiunile recente întreprinse de către autoritățile de la Chișinău împotriva Victoriabank SA.
Pe marginea cazului, reprezentanța FMI în Republica Moldova a emis un comunicat în care susține că va urmări îndeaproape evoluțiile din acest domeniu, în special în ceea ce privește implicațiile potențiale pentru noul program susținut de FMI.
„Am luat notă de rechizitoriul Procuraturii Anticorupție privind Victoriabank și de decizia recentă a instanței de judecată de aplicare a sechestrului pe activele băncii în legătură cu ancheta fraudei bancare din 2014. Atingerea unui progres real în recuperarea activelor sustrase în urma fraudei bancare din 2014 printr-o anchetă și urmărire penală independentă și cuprinzătoare este de o importanță critică”, precizează reprezentanții FMI. Instituția spune că „va urmări îndeaproape evoluțiile din acest domeniu, în special în ceea ce privește implicațiile potențiale pentru noul program susținut de FMI, care se concentrează pe consolidarea statului de drept. Suntem gata să susținem continuarea reformelor din Republica Moldova“, mai este precizat în comunicatul de presă.
În opinia economistului Gheorghe Costandachi, exprimată pe Facebook, faptul că Procuratura Generală a dat curs sechestrului pe bunurile Victoriabank este un lucru bun, întrucât această instituție a fost implicată în furtul miliardului și fiecare stat, care are grijă de cetățenii săi, face totul ca să-i protejeze și să nu admită nelegiuiri, iar odată ce acestea au fost comise, trebuie reparate.
Constandachi mai scrie că Victoriabank, alături de alte bănci, au beneficiat de creditul de urgență acordat BEM de BNM. Acestea, spune economistul citat, practic au furat aproximativ 4,7 miliarde lei prin schema fictivă de depunere a banilor în depozite false la BEM.
Economistul se arată convins că acțiunile Procuraturii Generale sunt legale. “Iar cei ce trezesc mari avertizări, ar trebui să se potolească și să-și caute de afacerile lor. Este evident, și contractele de depozitare au avut termene diferite. De ce nimeni nu a atras atenția până acum? Astea și altele sunt probe elocvente că furtul miliardului a avut acoperire politică, economică, inclusiv internațională”, conchide Gheorghe Costandachi.
Procuratura generală vs sistemul judecotoresc. În cadrul unui briefing pe marginea dosarului „Metalferos”, procurorul general Alexandr Stoianoglo a relevat că în dosarul „Metalferos”au fost reținuți 16 membri ai organizației criminale. „Cel mai interesant e că, toți cei 16 figuranți fusese preîntâmpinați despre ceea ce urma să se întâmple în privința lor. Inclusiv prin scurgerile în presă a datelor cu privire la perchezițiile ce urmau a fi efectuate - înainte ca instanța de judecată să autorizeze aceste acțiuni. Mai mult, examinarea demersurilor procurorilor la efectuarea perchezițiilor a fost tărăgănată de magistrați timp de trei zile”, a menționat procurorul general.
Magistrații au respins, a specificat procurorul general, demersurile procurorilor de arestare preventivă a învinuiților, soluțiile judecătorilor fiind în contradicție cu propriile lor poziții anterioare.
În prezent, toți figuranții, învinuiți de escrocherie și spălare de bani, săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale, sunt cercetați în libertate. „Am remarcat că blocajele din partea magistraților au loc de fiecare dată și în fiecare caz în care sunt atinse interesele cetățeanului Vladimir Plahotniuc”, a mai menționat procurorul general. Potrivit lui, unii reprezentanți ai sistemului judecătoresc nu fac față principiului independenței, conferit prin lege, și continuă să deservească interesele corporației lui Plahotniuc.
În scurt timp, conducerea SA „Metalferos”, vizată în discursul PG, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acuzațiile de prejudiciere a statului cu 1,2 miliarde de lei, lansate în spațiul public la adresa companiei. Administrația companiei menționează că Alexandr Stoianoglo „a fost indus în eroare intenționat de către anumite persoane cu interes vădit de a calomnia și de a distruge „Metalferos”: „Ne exprimăm nemulțumirea că toate tentativele noastre din ultimul timp de a obține o investigare obiectivă a tuturor informațiilor despre companie s-au sfârșit prin nedorința organelor competente de a face acest lucru”.
La rândul său, Asociația Judecătorilor din Moldova califică acuzațiile lui Stoianoglo ca „influențe indirecte asupra procesului de înfăptuire a justiției”, considerând oportun ca PG să se abțină de la orice comentarii care ar putea fi catalogate drept influențe indirecte asupra procesului de înfăptuire a justiției penale, îndemnând toți actorii interesați să manifeste prudență, corectitudine și echilibru în discursuri.
Totodată, Asociația Judecătorilor din Moldova a remarcat că una din premisele majore ale legalității procesuale este independența judecătorilor și procurorilor.
VIAȚA DE PARTID
Congresul PLDM, derulat on-line pe 16 august, l-a readus pe Vladimir Filat în funcția de președinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Au participat 215 delegați din totalul de 239, desemnați de conferințele organizațiilor teritoriale ale PLDM din 26 de unități administrativ-teritoriale de nivelul doi. „Am vrut ca această decizie de a reveni la conducerea PLDM să fie a partidului, a tuturor colegilor noștri. Eu revin nu într-o funcție, ci într-o responsabilitate enormă” – a spus Filat.
Totodată, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul formațiunii, în cadrul Congresului s-a luat decizia ca PLDM să participe la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Anterior, Vlad Filat declarase că nu are „interdicție pentru a candida la prezidențiale, dar nici interes nu am. Exclud sută la sută această posibilitate”.
La final, delegații au adoptat o Rezoluție prin care declară că PLDM va participa la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie și la viitoarele alegeri parlamentare în calitate de concurent electoral. De asemenea, liberal-democrații și-au exprimat determinarea de a relansa Proiectul de Țară pe care l-au început cu ani în urmă – integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Adresarea PLDM către PAS și platforma DA. La doar câteva zile - pe 19 august - după revenirea lui Vlad Filat la cârma partidului pe care l-a fondat altădată, formațiunea a invitat PAS și Platforma DA la dialog pentru a crea un bloc electoral care să participe cu un candidat comun la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie și cu o listă comună la alegerile parlamentare anticipate.
Cu titlu de răspuns, PAS a declarat în aceeași zi că și-a înaintat deja candidatul la funcția de președinte. „Îi chemăm să o sprijine pe Maia Sandu pe toți oamenii care vor să scape de hoție și de toți hoții în frunte cu Dodon. Acesta va fi adevăratul bloc electoral, al alegătorilor, nu al liderilor politici care astăzi sunt, iar mâine – nu”, menționează PAS pe pagina sa de Facebook.
Platforma Demnitate și Adevăr a anunțat că a luat act de inițiativa PLDM privind alegerile prezidențiale și constituirea unui bloc electoral.
La rândul său, și PLDM a semnalat că au luat act de refuzul PAS de a discuta crearea unui bloc electoral și desemnarea unui candidat unic la alegerile prezidențiale. Liberal-democrații au considerat că poziția PAS este pripită, regretabilă și lipsită de viziune politică. Potrivit PLDM, „rămâne de văzut, dacă aroganța și egoismul vor fi cele mai convingătoare calități în apropiatele competiții electorale”.
Totodată, formațiunea apreciază drept „politic corectă” poziția Platformei DA față de propunerea de a face bloc electoral comun.
Membrii Organizației Teritoriale Florești a Partidului Democrat au anunțat pe 18 august că părăsesc formațiunea. Aceștia au semnat o scrisoare comună, în care denunță evoluții „regretabile” în PDM și își exprimă neîncrederea în conducerea rămasă a partidului.
Președintele fracțiunii PDM în Parlament, Dumitru Diacov a punctat cu această ocazie: „Acum e sezonul plecărilor, cu dusul, întorsul. E regretabilă chestia aceasta. Parțial, procesul acesta e subiectiv. Sper să se liniștească spiritele. O să discutăm cu oamenii, o să încercăm să îi convingem”. Întrebat dacă sunt semnale din teritoriu că alți membri din alte organizații teritoriale ar vrea să plece, Diacov spune că nu.
Ex-democrații Vladimir Andronachi și Eugen Nichiforciuc nu vor fi acceptați în fracțiunea parlamentară a PSRM, a declarat liderul neformal al socialiștilor, președintele Igor Dodon, specificând că aceasta nu afectează poziția guvernului.
„Cei care își părăsesc fracțiunile sau sunt dați afară, lasă să rămână independenți sau să se ducă în altă parte. De ce au plecat, asta e treaba internă a PDM. Am văzut declarația acestor deputați. Care au declarat că susțin în continuare Guvernul Chicu și majoritatea parlamentară. Asta înseamnă la această etapă că încă avem susținerea a 51 de deputați”, a declarat Igor Dodon.
SCANDAL
Deputata Doina Gherman scrie că Igor Dodon și-a băgat în scheme întreaga familie, chiar și propria mamă. Conform documentului prezentat de deputata PAS, mama lui Igor Dodon, profesoară de meserie, ar deține 103 loturi de teren agricole, achiziționate în ultimii ani, evaluate la peste 387.000 de lei. Mama președintelui ar avea și un depozit bancar cu o sumă de peste 153.000 de lei.
„Am adresat Procuraturii Generale și ANI o sesizare la acest subiect. Există presupuneri rezonabile că Igor Dodon își folosește mama în calitate de interpus. Pe salariul de simplu profesor nu poți agonisi 103 loturi de teren în câțiva ani și economii de sute de mii de lei, plus să mai menții și o gospodărie”, conchis deputata.
MOLDOVA PE PLAN EXTERN
Pe 17 august, la București, a avut loc o rundă de consultări politice la nivel de secretari de stat la ministerele de externe. Dumitru Socolan,secretar de stat la MAEIE al RM, a reiterat că integrarea europeană rămâne unul din obiectivele strategice naționale, iar efortul autorităților de resort este concentrat pe implementarea conformă a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.
În contextul problematicii transnistrene, părțile au reafirmat angajamentul în favoarea unei soluții cuprinzătoare, pașnice și durabile a acestui conflict, având la bază respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional și fără a afecta vectorul pro-european al țării.
Totodată, interlocutorii au salutat implementarea proiectelor comune în infrastructură, energie, educație, cultură etc.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a participat la cea de-a cincea Conferință mondială a Președinților de Parlament, care s-a desfășurat în zilele de 19 și 20 august, în regim online.
Discursul Zinaidei Greceanîi a ținut de compartimentul ”Mobilitatea umană: provocări, oportunități și soluții”, ea declarând, în special, că „Republica Moldova acordă atenție specială măsurilor de reîntoarcere a cetățenilor acasă. Potrivit ei, în acest proces, pe primul loc este plasată crearea de condiții atractive pentru persoanele care au plecat peste hotare la studii, în baza unor acorduri bilaterale dintre Moldova și alte state. „La nivelul documentelor de program, Republica Moldova pledează pentru motivarea migrației legale, cu reîntoarcerea ulterioară a cetățenilor”, a mai spus Zinaida Greceanîi.
În perioada 21 – 23 august s-au desfășurat Zilele Diasporei, anul acesta on-line. În legătură cu reprezentanții persoanelor stabilite peste hotare a fost Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Electorală Centrală, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, Biroul Migrațiune și Azil, PNUD Moldova, OIM Moldova.
Premierul Ion Chicu a avut un discurs, pe care l-a început „prin a vă cere iertare pentru faptul că sunteți departe de casă, pentru că a trebuie să vă despărțiți de cei dragi, pentru că țara, noi, nu v-am creat condiții pentru a activa în țara voastră, acasă”. Premierul s-a plâns auditoriului virtual pe secetă, pe problemele cu bugetul de stat. Totuși, potrivit lui „o năpastă mult mai mare este politica moldovenească”, care nu se concentrează pe rezolvarea problemelor, dar „folosește scindarea oamenilor pentru a ajunge la putere”. În acest an, spune premierul, sarcina Guvernului este de a nu permite colapsul sistemului bugetar-financiar al țării și de asigura finanțarea plăților sociale și investiționale.
PROTESTE ȘI COMEMORĂRI
Câteva sute de oameni au participat duminică la un protest organizat în Piața Marii Adunări Naționale de către Partidului „Democraţia Acasă”. Manifestanții cer demisia președintelui Igor Dodon, dar și demisia Guvernului.
La manifestație participă și veteranii de război, care se expun și pe marginea pactului Ribbentrop-Molotov, semnat acum 81 de ani.
Mișcarea UNIREA a comemorat împlinirea a 81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, printr-un protest organizat în fața Ambasadei Rusiei de la Chișinău.
Liderul Partidului Liberal (PL) Dorin Chirtoacă susține că nedreptatea acestui pact este simțită și practic trăită și astăzi. „Azi practic trăim în baza pactului Ribbentrop-Molotovt”, spune acesta.
La rândul său, liderul USB, Valeriu Munteanu, a declarat că Republica Moldova continuă să se afle în zona de influență a Federației Ruse.
Pe 23 august, de Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, Andrei Năstase și Maia Sandu au venit cu mesaje.
SUBIECTE DE URMĂRIT
Revenirea elevilor și studenților pe băncile de studii impune autorităților nu numai elaborarea unor recomandări, dar și efortul implementării lor, care până la etapa actuală a fost insuficient sau a lipsit cu desăvârșire.
Deși s-au produs discuții consistente despre oportunitățile pe care le deschid provocările, în cazul de față, pandemia, instituțiile statului nu demonstrează altă stare și alte abordări, gestionând doar situația curentă, fără a genera o nouă viață pentru „vechile” domenii.
Producătorii agricoli, de bine, de rău au reușit să-și apere drepturile. Dar simplii săteni deja nu au cu ce-și hrăni orătăniile și animalele de pe lângă casă, în timp ce prețurile la nutrețuri și grăunțe saltă în sus. Cum se va manifesta grija statului față de contribuabilii săi mai limitați în libertatea alegerii?
Alegerile președintelui și desfășurarea oricăror alegeri pe timp de pandemie este o necesitate. Dar pentru cine?
Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".
