Membrii partidului de guvernare consideră că aceasta a reușit în 100 de zile să realizeze ceea ce nu au reușit precedentele. A început curățarea instituțiilor așa ca acestea să lucreze pentru oameni, a implementat mai multe măsuri de suport social pentru cetățeni, dar și s-a descurcat în gestionarea crizei de COVID-19. Pe de cealaltă parte, reprezentanți ai opoziției, consideră că guvernarea, în mare parte, a eșuat. Aceasta încearcă să-și concentreze puterea în toate domeniile, inclusiv în cel al justiției, iar acest fapt, este calea spre dictatură în Republica Moldova. Opiniile au fost exprimate de invitații dezbaterii publice „Indulgența acordată guvernării expiră. O sută de zile de guvernare în viziunea puterii, opoziției și societății”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, când se vorbește despre 100 de zile de grație, pentru orice guvernare, trebuie să se menționeze că ea se referă la o tradiție de 100-200 de ani. Formula a intrat în politica mare după două cazuri celebre. Este vorba despre anul 1815, când Napoleon a lăsat insula Elba și a venit în Franța, în pofida tuturor acordurilor. „A fost aclamat, primit, iar în 100 de zile a reușit să-și refacă puterea, armata și să o piardă. Respectiv, în 100 de zile se pot face lucruri mari, de la cuceriri și succese extraordinare, până la pierderea totală a puterii. Alt eveniment politic legat de 100 de zile, este legat de guvernarea președintelui american Franklin Roosevelt, când, după ce a câștigat alegerile prezidențiale, în 1932, în fața contracandidatului său care nu a putut scoate țara din criza care a început la 24 octombrie 1929, iar Roosvelt în 100 de zile a putut să facă minuni și a scos țara din criză. De aici și provine în tradiția politică raportarea a 100 de zile”, a spus expertul.
Potrivit lui, în timpurile actuale, când se vorbește de 100 de zile, se invocă aceste exemple, ca să arate că orice guvernare nouă poate în 100 de zile să facă lucruri mari, dacă este pricepută, dacă are o viziune clară a ceea cu ce se confruntă, are instrumentarul necesar, iar pentru cetățeni nu există nicio reglementare legală care prevede ca în 100 de zile să nu critice Guvernul. Dar pentru că este o cutumă, toată lumea acceptă că primele 100 de zile se lasă la latitudinea noii guvernări, noului președinte, și în acest timp trebuie să se profileze modul în care această guvernare va continua să rezolve problemele pe care și le-a asumat. Programul de activitate a guvernului însă, susține Igor Boțan, este votat de Parlament, este un document oficial și acesta ulterior este elaborat, pus pe paliere prin planul de acțiuni al Guvernului. În opinia sa, este important ca Parlamentul, în baza programului Guvernului pe care l-a votat, oferindu-i mandat acestui Guvern, să elaboreze un plan legislativ. Expertul spune că până acum nu a văzut planul legislativ al Guvernului actual, ceea ce reprezintă o problemă. El mai spune că premierul Natalia Gavrilița a asigurat că se lucrează la planul de acțiuni al Guvernului, care, deocamdată, nu se regăsește pe site-ul Guvernului. „Am vrea să fim siguri că Programul votat de Parlament este împărțit pe segmente așa ca să se cunoască care sunt prioritățile imediate”, a spus Igor Boțan.
Adrian Băluțel, deputat din partea Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că guvernarea, în campania electorală și aflându-se în opoziție, a spus că „guvernările corupte au erodat capacitatea acestui stat de a lucra în interesul cetățeanului”. Scopul principal al echipei din Parlament, de la Guvern, este să crească capacitatea instituțiilor de a lucra în interesul oamenilor, ca acestea să livreze beneficii imediate cetățenilor. Acest lucru guvernarea l-a demonstrat în primele 100 de zile, realizând cea mai mare creștere de pensii din istoria modernă a Republicii Moldova, reușind să reducă tarifele pentru multe din serviciile publice, reușind să deschidă țara către susținere internațională, care s-a exprimat prin susținere financiară din partea UE, a țărilor partenere, lucru blocat până acum”. Alt element important din program este redresarea economică. Asta înseamnă susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. În primele 100 de zile s-a reușit a avea un pachet exhaustiv de digitalizare și de debirocratizare, lucru care va permite antreprenorilor să activeze mai ușor și să relaționeze cu statul mai ușor. De asemenea, guvernarea a spus foarte clar că își dorește curățarea instituțiilor. A stopat una din cele mai mari achiziții ilegale care se întâmpla la ASP.
Totodată, cetățenii au posibilitatea să vadă cu cât au crescut încasările Serviciului Vamal în 100 de zile și să vadă ce diferență uriașă de bani se scurgea în direcții necunoscute. Adrian Băluțel spune că PAS a intrat în procesul de guvernare, în situația în care criza pandemică a fost premeditată de gravitatea bolii în sine, dar și de foarte mulți factori politico-administrativi. „S-a văzut o rezistență destul de mare din partea precedentei guvernări în implementarea măsurilor de protecție a cetățenilor, să asigure toate măsurile necesare pentru prevenirea bolii, dar cel mai important, să asigure un suport și o legitimitate a campaniei de vaccinare. Acum, noi, guvernarea, trebuie să gestioneze acest lucru, să convingă oamenii să se vaccineze, să racordeze măsurile de protecție și să susțină antreprenorii care rămân afectați de restricții. În acest sens, Guvernul a acordat mai multe zile libere persoanelor care se vaccinează și a dispus achitarea unei indemnizații de șomaj”. În esență, menționează deputatul, prioritățile guvernării țin de restabilirea capacităților instituțiilor ca să lucreze în interesul oamenilor, livrarea unor beneficia și suport social cetățenilor și gestionarea crizelor care nu se mai termină în Moldova din cauza moștenirii a numeroase probleme.
Nicolae Pascaru, ex-deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, consideră că guvernarea încearcă să aducă mai multe argumente pentru a-și argumenta eșecurile, dar, trebuie să se înțeleagă că, de fapt, misiunea democrației este ca în societate să fie mai multe păreri, să fie un spirit al oamenilor care să încerce să eticheteze lucrurile așa cum unt în realitate, nu ca într-o utopie așa cum vrea să o construiască guvernarea. El consideră că sub lozinca luptei cu corupția se fac multe lucruri inadmisibile, pentru că, elementar, la multe funcții în stat sunt aleși oameni care aparțin unui partid politic și, de fapt, se vede concentrarea puterilor în stat, inclusiv prin anularea concursurilor publice. „Se văd și atacurile de acum, inclusiv la Consiliul Audiovizualului, la compania Teleradio-Moldova, care este plătită din bani publici. Se încearcă concentrarea puterii în toate domeniile, inclusiv în justiție și asta este o mare problemă, deoarece este calea către o dictatură în Republica Moldova. Astfel se va crea o situație când nu este nimic transparent, ca în cazul crizei gazelor, când au fost transferate 1,7 miliarde de lei la o companie intermediară a Energocom-ului. Nu se cunoaște ce va fi mai departe cu acești bani, pentru că nu este transparentă guvernarea”, a spus el.
Nicolae Pascaru spune că nu vede o conlucrare bună a guvernării cu opoziția. „Chiar și în perioada conducerii lui Vladimir Voronin, CEC-ul aparținea opoziției. Dar, acum, se vede că și în această instituție se concentrează membrii unui partid, fapt care pe viitor va duce la niște probleme pe care societatea de pe acum le observă”. Nicolae Pascaru a mai spus că nu vede reușite ale guvernării, atât timp cât Germania primește gaz la 220 de dolari, Ungaria la 250 de dolari, dar Moldova cu 500 de dolari, „deși nu se știe prețul final, iar, din cauza acestei diplomații nechibzuite, va suferi cetățeanul Republicii Moldova”. El crede că efectele luptei cu corupția vor fi inverse așteptărilor, atât timp cât sunt salarii mizere, prețuri majorate la carburanți și produsele de necesitate zilnică. „Ar fi bine ca guvernarea să se apuce de lucru în interesul cetățenilor”, a declarat Nicolae Pascaru.
Dezbaterea publică la tema „Indulgența acordată guvernării expiră. O sută de zile de guvernare în viziunea puterii, opoziției și societății”, este ediția 211 a ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
