Corespondenţă IPN: Cu cât ne apropiem mai mult de data de 31 mai 2016, când intră în vigoare interdicţiile privind fumatul în spaţiile publice şi la locurile de muncă, creşte numărul persoanelor care se întreabă de ce legea stabileşte doar interdicţii privind fumatul şi nu prevede norme unde se poate fuma? Răspunsul unui grup de experţi este: „Pentru că o lege nu poate stabili norme pentru realizarea unui viciu”.
---

Specialiştii în domeniu afirmă că în Republica Moldova legile se aprobă în temeiul normelor constituţionale. Legea supremă – Constituţia, stabileşte dreptul la ocrotirea sănătăţii ca unul din drepturile fundamentale ale omului. Nu există prevederi constituţionale care să fixeze norme pentru realizarea unor vicii aşa ca fumatul, consumul abuziv de alcool ş.a. Statul trebuie să adopte şi să implementeze doar măsuri legislative, executive şi administrative care să protejeze sănătatea populaţiei de efectul fumatului şi expunerii la fumul de tutun şi, nicidecum, nu poate stabili reguli pentru realizarea deprinderilor dăunătoare sau obiceiurilor urâte. Prin urmare, criticile aduse legii privind controlul tutunului precum că aceasta nu stabileşte expres locuri unde se poate fuma sunt nefondate şi urmăresc, doar subminarea eficienţei legii, spune Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS).

Reglementări internaţionale în cazul coliziunii drepturilor

Potrivit juristei Olga Bîtcă, coordonator de proiecte CReDO, prevederile legii privind controlul tutunului stabilesc restricţii la dreptul fumătorilor de a fuma în spaţiile publice închise, în urma ponderii mai grele a dreptului la viaţă şi sănătate, la mediu sigur după examinarea coliziei celor două considerente. Această preocupare şi predominare a dreptului la sănătate şi axarea pe prevenirea tabagismului, în special printre minori, decurge din prevederile CEDO art. 9 al. 2, art. 11 al. 2 şi art. 2 din Protocolul nr. 4 la CEDO şi jurisprudenţei CEDO, potrivit cărora limitarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale e posibilă prin lege, cu condiţia unei justificări legitime, precum este coordonarea unor interese divergente în cadrul unor colizii de drepturi, balanţa fiind de partea interesului public în vederea protecţiei sănătăţii publice, prevăzută de art. 36 a Constituţiei.

Prin urmare, reglementarea are drept consecinţă restrângerea anumitor drepturi subiective cu stabilirea unui regim restrictiv pentru exercitarea lor. De aceea, Legea privind controlul tutunului şi Codul contravenţional  interzice fumatul doar în anumite spaţii, care sunt expres enumerate, interpretarea normelor se efectuează ad litteram, afirmă Olga Bîtcă.

Normele nu sunt îndreptate împotriva fumătorilor, ele reglementează spaţiile

Noul pachet de legi anti-fumat, adoptat de Parlament la 29 mai 2015, pune într-o schemă închegată corelaţiile dintre limitări, regularizări precise şi sancţiuni, care împreună fac front comun pentru a proteja copiii şi marea majoritate a populaţiei (75%) nefumătoare din Moldova de expunerea la fumul de tutun. Normele legale nu sunt îndreptate împotriva fumătorilor, ci reglementează doar spaţiile unde fumatul este interzis, afirmă Ghenadie Ţurcanu, de la Centrul PAS.

Legea prevede ca locurile, unde fumatul este interzis, să fie marcate cu semnul unic de interzicere a fumatului - o ţigaretă aprinsă într-un cerc roşu, barată de o linie roşie transversală - care poate fi însoţit de avertismentul „Fumatul este interzis. Fumatul în încăperi /spaţii /transportul public contravine legii”. De asemenea, legea stabileşte, foarte clar, că semnul unic de interzicere a fumatului se afişează la intrare, în cel mai vizibil loc, în încăperi/ spaţii/ mijloacele de transport public şi nu în alte locuri, unde semnul nu poate fi observat de vizitatori/clienţi etc. Prin urmare, angajatorii, autorităţile publice centrale şi locale trebuie să aplice interdicţia fumatului pentru tot spaţiul administrat, cu afişarea avertismentului: „În această clădire/ instituţie/ unitate fumatul este complet interzis”, din ziua de 31 mai 2016. De asemenea, proprietarii restaurantelor, barurilor şi cafenelelor trebuie să afişeze semnul unic de interzicere a fumatului pe uşa de la intrare în local sau la intrare, în cel mai vizibil loc. Aceste reguli sunt necesare pentru a informa clienţii din momentul intrării în local despre faptul că în local fumatul este interzis. De asemenea, în local este interzisă amplasarea scrumierelor şi/sau a altor accesorii pentru fumat, deoarece toate acestea promovează fumatul – măsură interzisă prin lege.

Ceea ce nu interzice legea, este permis

Totodată, Legea nu interzice fumatul în spaţii deschise sau semideschise (terase etc.) amenajate de localurile de alimentaţie publică. Condiţia unică este ca spaţiul unde se fumează să nu fie mai aproape de 10 metrii de la uşa de intrare sau de la geamurile deschise sau de la instalaţiile de captare a aerului. Dacă acest lucru nu se va respecta, atunci fumul va pătrunde în încăpere şi va polua aerul pe care trebuie să-l respire clienţii şi angajaţii, mai spune Ghenadie Ţurcanu.

Situaţie mai mult decât alarmantă

Un studiu realizat de Centrul National de Sănătate Publică, de comun cu Institutul de Cancer Roswell Park din SUA, a demonstrat că în localurile de alimentaţie publică din Chişinău, în care se fumează peste tot, angajaţii şi clienţii sunt nevoiţi să respire aer poluat cu pulbere în suspensie PM2,5, ce depăşeşte de 19 ori norma admisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acelaşi lucru se întâmplă şi în localurile unde sunt create spaţii pentru fumători şi nefumători şi unde poluarea aerului depăşeşte, respectiv, de 13 şi 6 ori, norma admisă de OMS. Astfel, unica modalitate de protecţie a sănătăţii este asigurarea sută la sută a spaţiilor publice închise şi locurile de muncă închise libere de fum de tutun, menţionează Galina Obreja, doctor în ştiinţe medicale, din cadrul Şcolii de Management în Sănătatea Publică.

Confuzii trecătoare

„Dacă îngrijorările despre lacunele legislative, care nu permit aplicarea legii privind controlul tutunului, nu sunt alimentate de industria tutunului sau de cei care fac lobby pentru aceasta, pot concluziona faptul că autorităţile administraţiei publice, responsabile de pregătirea implementării legii, au mari carenţe, spune Ghenadie Ţurcanu de la Centrul PAS. În acelaşi timp, expertul afirmă că temerile apărute pot fi şi în rezultatul întrării în vigoare, simultan, a contravenţiilor prevăzute pentru interdicţiile din noua lege, care pot fi aplicate pentru prevederile din legea veche. Cu toate acestea, contravenţiile nu pot fi aplicate pentru acele norme care încă nu au intrat în vigoare. Toate aceste discrepanţe vor dispărea din ziua de 31 mai 2016, de când intră în vigoare interdicţiile privind fumatul şi anume din aceste considerente Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, care este responsabil de aplicarea majorităţii contravenţiilor privind fumatul în spaţiile publice închise şi la locurile de muncă, nu a purces la aplicarea sancţiunilor, crede Ţurcanu.  

De aceiaşi părere este şi Olga Bîtcă de la CReDO care afirmă că unicul inconvenient îl prezintă aplicarea temporal diferenţiată a anumitor prevederi majore şi că acest lucru a fost rezultatul ultimelor negocieri cu reprezentanţii industriei tutunului şi mediului de afaceri, cu scopul epuizării stocurilor ţigărilor cu avertismentele ambalajelor precedente şi timpul de adaptare şi pregătire oferite restauratorilor. De exemplu, o terasă poate fi amenajată într-o anumită perioadă de timp, deoarece legea permite fumatul în spaţii deschise şi semideschise.

Instituţiile statului în pregătiri

Conform informaţiilor plasate pe pagina web a Centrului National de Sănătate Publică, Ministerul Sănătăţii a iniţiat activităţile de implementare a legii, încă din decembrie 2015, prin fortificarea capacităţilor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, care este responsabil de controlul aplicării legii, prin instruirea reprezentanţilor mediului de afaceri care trebuie să aplice legea şi prin elaborarea materialelor informaţionale de suport pentru proprietarii şi managerii spaţiilor şi locurilor de muncă închise în aplicarea legii.

Elena Nistor, IPN