În Republica Moldova noţiunea de fascism este utilizată inadecvat, sub formă de etichetare a oponenţilor politici, şi are ca scop polarizarea societăţii şi simplificarea fenomenelor social-politice complexe. În acelaşi timp, utilizarea noţiunii de fascism este în scopuri propagandistice şi prezintă pericole, în special, în contextul instabilităţii regionale. De aceste păreri sunt participanţii la dezbaterea publică organizată de Agenţia de presă IPN, în parteneriat cu Radio Moldova, cu tema: „Utilizarea mai frecventă a noţiunii „fascism” în context intern, extern şi regional: motive reale şi inventate, scopuri, pericole şi soluţii”.
Sergiu Ostaf, director executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO), a menţionat că fascismul este o ideologie care promovează idealul etnic. De asemenea, noţiunea politică a fascismului reprezintă idealizarea unui lider autocrat. Expertul spune că ideologia fascistă poate căpăta întruchipare guvernamentală, însă în spaţiul est-european fascismul nu se manifestă în sfera guvernamentală. Sergiu Ostaf a menţionat că folosirea noţiunii de fascist face parte din tacticile de utilizare a etichetărilor simpliste prin care se cultivă comportamente radicale pentru a polariza societatea, dar şi pentru a substitui anumite noţiuni şi probleme sociale printr-un fenomen virtual.
Analistul politic, Victor Gurău, spune că există premize de îngrijorare, deoarece Republica Moldova este la hotar cu poate cel mai dur conflict regional care pune în pericol stabilitatea nu numai a ţării. De asemenea, expertul spune că la Chişinău se confruntă două tabere – unionismul profund românesc şi şovinismul profund rusesc – dându-se o luptă între câteva proiecte geo-politice. În acelaşi timp, Victor Gurău consideră că rezultatele alegerilor europarlamentare ar da de înţeles că în alte zone ale Europei sunt premize pentru apariţia fascismului.
Expertul Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), spune că în Republica Moldova noţiunea de fascism este folosită inadecvat având rolul mai mult de stigmatizare. „Stigmatul care are cea mai puternică încărcătură este cea de fascist. Însă oamenii se deprind şi înţeleg că acest stigmat este utilizat pentru a defăima oponentul”, a subliniat Igor Boţan. Expertul a adăugat că fascismul are componenta naţionalismului şi cea a rasismului, iar pentru că în Moldova mai sunt unele mişcări naţionaliste, atunci rasism nu există, respectiv nici despre fascism în poate fi vorba. „În afară de tendinţa de a stigmatiza oponentul această noţiune nu reprezintă altceva pentru Moldova. Este folosită inadecvat, iar utilizarea frecventă duce la diminuarea potenţialului negativ”, a subliniat Igor Boţan.
Experţii au subliniat că şi clasa politică, dar şi societatea trebuie să fie mai responsabile şi să evite calificativele inadecvate. Mai mult chiar, politicienii au fost chemaţi la maturitate pentru a împiedica destabilizarea situaţiei. În acelaşi timp, experţii au menţionat şi importanţa resurselor mass-media, dar şi a societăţii civile, pentru a scoate în evidenţă utilizarea greşită a noţiunii de fascism şi pentru a nu admite polarizarea societăţii la general.
Dezbaterea „Utilizarea mai frecventă a noţiunii „fascism” în context intern, extern şi regional: motive reale şi inventate, scopuri, pericole şi soluţii” este a 29-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizat de IPN, în parteneriat cu Radio Moldova şi susţinut de Fundaţia germană Hanns Seidel.
