Societatea sovietică a fost construită pe modelul lichidării parlamentarismului și a proprietății private, model de dezvoltare diametral opus celui european și occidental. Opinia aparține istoricului Nicolae Enciu și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit istoricului, modelul sovietic de organizare și dezvoltare a societății s-a dovedit a fi unul necompetitiv, fapt ce a determinat destrămarea Uniunii Sovietice din 1991.
Adunarea Constituantă a fost prima entitate reprezentativă democratică aleasă în Rusia după Revoluția din Februarie 1917. Adunarea Constituantă, formată dintr-o majoritate clară de deputați socialiști revoluționari și menșevici, opuși noului regim bolșevic, s-a întrunit o singură zi. Istoricul Nicolae Enciu spune că dizolvarea Adunării Constituante a fost ultima șansă ratată pentru Rusia de a-și menține un curs de evoluție civilizată.
„Acea ultimă șansă a fost alegerea președintelui Adunării Constituante. Victor Cernov era menșevic, dar acele alegeri ale președintelui Adunării Constituante au fost ultimele alegeri pluraliste. Bolșevicii au înaintat și ei o candidatură – Maria Spiridonova, dar a trecut Victor Cernov. Acest lucru a iritat foarte mult Guvernul bolșevic și asta a condus la dizolvarea Adunării Constituante. Au urmat demonstrații de protest împotriva dizolvării Adunării Constituante. La acel protest a participat și cunoscutul scriitor Maxim Gorki, care a menționat că Adunarea Constituantă a fost o experiență democratică de numai câteva ore, așteptată timp de 100 de ani. Bolșevicii dețineau întreaga putere în Rusia și au recurs la o manevră neașteptată. Au declarat că puterea bolșevică poate să-și exercite acțiunile și în afara capitalei. Au transferat capitala de la Petrograd la Moscova, astfel a apărut o derută în mișcarea de protest care lua amploare”, a spus doctorul habilitat în istorie, Nicolae Enciu.
Potrivit istoricului, o altă șansă ratată pentru Rusia de a parcurge calea democratică de dezvoltare a fost incapacitatea menșevicilor de a înțelege importanța deținerii puterii în cadrul sovietelor. Potrivit lui Nicolae Enciu, sovietele au fost puternic bolșevizate și au devenit astfel principalul element al regimului sovietic.
„În anul 1917 a existat o altă șansă, care la fel a fost ratată. Atunci menșevicii și eserii nu au înțeles importanța deținerii puterii în soviete. În 1917, încă în zilele când era dettronat Nicolae al II-lea, membrii Dumei de Stat au creat o instituție care se numea inițial Comitetul Provizoriu al Membrilor Dumei pentru Restaurarea Ordinii în Capitală, acest comitet a devenit în scurt timp Guvernul provizoriu. De asemenea, apar sovietele. Ele au apărut, inclusiv, din inițiativa menșevicilor. Însă menșevicii nu au înțeles esența momentului. În soviete, puterea efectivă aparține comitetului executiv, el nu era ales, ci numit și depindea de partidul care domina în acel soviet. Menșevicii nu au înțeles importanța luptei pentru a deține puterea efectivă în soviete. În rezultat, sovietele sunt bolșevizate. Iată încă o șansă ratată”, a mai spus istoricul Nicolae Enciu.
Potrivit istoricului, autoritățile sovietice au încercat să construiască o societate diametral opusă societății occidentale, prin respingerea ideii parlamentarismului și interzicerea proprietății private.
„Inițial, în Rusia sovietică, ulterior în Uniunea Sovietică s-a făcut tot posibilul de a urma un model deosebit. Societatea sovietică s-a constituit ca un antipod al societății burgheze, a societății europene și occidentale. Acest model sovietic care era un antipod al democrației liberale, era întemeiat pe lichidarea proprietății private asupra pământului, a mijloacelor de producție. De asemenea, ideologia oficială de stat era neadmiterea parlamentarismului. Dar aceste elemente s-au dovedit a fi necompetitive. Ultima tentativă de democratizare a avut-o Nichita Hrușciov, după moartea lui Stalin, însă Hrușciov nu a avut un proiect bine structurat de reformă. Ulterior, reformele lui Gorbaciov au fost binevenite, bine intenționate, însă întârziate. Gorbaciov a neglijat rolul factorului național în URSS. Nesoluționarea problemei naționale a dus la disoluția Uniunii Sovietice”, a explicat Nicolae Enciu.
Dezbaterea publică la tema „Prăbușirea Adunării Constituante și a șansei de democratizare a Rusiei Sovietice. Efecte asupra țării și lumii”, este ediția a 23-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.