Neconstituționalitatea partidelor într-un stat de drept: legalitate, beneficii, riscuri. Dezbateri IPN

Recent, Guvernul a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care a solicitat verificarea constituționalității Partidului politic Șor. Este vorba despre o eventuală scoatere în afara legii a unui partid și încă a unui partid parlamentar, a unui partid de opoziție, iar acesta este un eveniment, care ar putea avea efecte considerabile asupra statului de drept Republica Moldova, sub forma unor beneficii, riscuri și chiar pericole importante. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterea publică „Neconstituționalitatea partidelor într-un stat de drept: legalitate, beneficii, riscuri”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, Constituția este Legea fundamentală și de bază a statului. Este un act juridic normativ special, care are cea mai înaltă forță juridică în stat. „Constituția definește fundamentele statului, bazele sistemului politic, juridic și economic, dar și drepturile și obligațiile cetățenilor. Constituția este documentul fondator al statului care stabilește principiile scopului creării satului. În marea majoritate a statelor, Constituția este adoptată fie de o adunare constituantă, fir prin referendum. Teoria contractului social definește Constituția ca un acord între populație și stat, care determină procedura de formare și funcționare a statului, drepturile părților”, explică Igor Boțan.

Articolul 41 din Constituție este dedicat partidelor politice. Totodată, Legea cu privire la partide, care a fost adoptată în decembrie 2007, definește, așa cum prevede Constituția, partidele politice ca asociații benevole. „Acestea au statut de persoană juridică, fiind asociații de cetățeni ai Republicii Moldova, care au dreptul de vot și care prin activități comune, în baza principiului liberii participări contribuie la conceperea, exprimarea și realizarea voinței lor politice. Partidele politice sunt instituții democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice și pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă prin candidații pe care îi înaintează la alegeri, dar și la constituirea autorităților publice. Stimulează participarea cetățenilor la alegeri și participă la exercitarea în mod legal a puterii de stat etc.”, a notat expertul.

Potrivit lui, partidele și alte organizațiile politice, care prin scopurile sau activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, al principiului statului de drept, care subminează suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova sunt neconstituționale. „Neconstituționalitatea partidelor politice poate fi stabilită doar de către Curtea Constituțională. Dacă ne referim la Curtea Constituțională – aceasta este unica autoritate de jurisdicție constituțională, este independentă de orice altă autoritate publică și se supune în exclusivitate doar Constituției. Curtea garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separării puterilor în stat și garantează respectarea drepturilor cetățenilor, dar și asigură că obligațiile pe care le au cetățenii trebuie îndeplinite”, a mai spus Igor Boțan.

Profesorul universitar Boris Negru, doctor habilitat în drept, a menționat că problema privind constituționalitatea unui partid este relativ nouă, însă nu și absolut nouă. Or, în anul 1991, Partidul Comunist a fost scos în afara legii. Atunci formațiunea respectivă a fost deposedată, inclusiv de patrimoniu. De asemenea, a mai fost un caz în care un partid a fost declarat în afara legii, dar ulterior s-a constatat că acest lucru nu s-a făcut în conformitate cu norma legală. Potrivit lui, Legea cu privire la partidele politice prevede expres cazurile în care poate fi pusă problema încetării acțiunii unui partid. Și aici este vorba și despre reorganizare sau autodizolvare, acțiuni ce pot fi inițiate membrii partidelor. Dar când vine vorba despre dizolvarea formațiunii, aici intervin autoritățile competente.

„Uneori, partidul poate fi limitat chiar în activitatea sa, până la șase luni, pentru a ține cont de obiecțiile care i se fac. Și după șase luni, problema poate fi pusă pentru a reveni la activitatea normală a partidului. Dar în cazul de față este vorba despre o problemă destul de importantă, actuală și dificilă. Dificilă pentru că aceeași Curte Constituțională nu are practică în privința proclamării constituționalității sau neconstituționalității, în cazul de față, a unui partid”, afirmă profesorul.

Potrivit lui Boris Negru, neconstituționalitatea presupune scoaterea în evidență a acelor împrejurări stipulate în Legea cu privire la partide și în Constituție. Or, articolul 41 din Constituție prevede că partidele și alte organizații social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității și independenței, a integrității teritoriale a Republicii Moldova pot fi declarate neconstituționale.

„Această solicitare, vorbesc politic, o găsiți și în declarațiile electorale ale capilor partidului de guvernământ. Din partea societății și a cetățenilor, periodic, vedeți această solicitare”, a declarat comentatorul politic Ilian Cașu, ex-vicepreședinte al Partidului politic Partidul Nostru, eliminat ilegal din curse electorale. Potrivit lui, în demersul Guvernului, cea mai mare provocare este respectarea procedurii. Or, expedierea acestuia la Curtea Constituțională a început cu stângul, fiind restituit pentru că hotărârea nu era publicată în Monitorul Oficial. Însă pe cetățeni aceasta nu-i interesează atât de mult.

„Există procedura și există scopul. Scopul cetățenilor, în primul rând, este de a pune capăt practicilor corupte și abuzive. În opinia mea, acest partid subminează zilnic sănătatea democrației electorale. Ceea ce înseamnă că se angajează în practici în care restul partidelor nu pot concura, pentru că la mijloc este banul. Sunt alte instituții ale statului care trebuie să verifice originea acestor resurse financiare”, opinează Ilian Cașu.

„Eu cred că nu realizăm nimic, chiar dacă scoatem partidul lui Șor în afara legii pentru că ei se transformă, regenerează”, susține comentatorul. Potrivit lui, fruntașii acestei formațiuni deja promovează un alt partid. Ilian Cașu spune că, din moment ce se invocă motive serioase, cum ar fi finanțarea ilegală și că partidul ar servi intereselor altor state, există instituții ale statului care pot interveni, aplicând măsuri contravenționale, administrative sau penale pentru derapajele și ilegalități comise de capii acestui partid.

Dezbaterea publică la tema „Neconstituționalitatea partidelor într-un stat de drept: legalitate, beneficii, riscuri”, organizată de IPN, a fost ediția a 267-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.