Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia s-au înrăutățit, iar acest lucru poate fi observat și din retorica neprietenoasă a Ministerului rus de Externe în raport cu autoritățile de la Chișinău. Opinia aparține directoarei executive a Asociației pentru Politică Externă, Natalia Stercul, și a fost expusă în cadrul unei dezbateri publice organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertei în politică externă, decizia Republicii Moldova de a părăsi treptat Comunitatea Statelor Independente trebuie să fie una pragmatică, bazată pe o analiză minuțioasă a impactului asupra economiei țării.
Natalia Stercul spune că în domeniul politicii externe, Rusia nu va înceta să poarte un război pentru supremație cu Occidentul. Totuși, acțiunile administrației de la Kremlin pot fi influențate de atitudinea populației din Rusia care ar tolera cu greu un nou val de mobilizare sau o izolare totală a țării pe plan internațional.
„Toți s-au așteptat la mai mult din partea Federației Ruse, dar asta nu reduce din riscurile existente. În primul rând, pentru că Rusia nu și-a folosit încă tot potențialul militar în Ucraina. Subiectul unui nou val de mobilizare în Rusia influențează atitudinea populației față de acest război. Dacă ne referim la opinia publică, mulți intelectuali, oameni instruiți, au părăsit Rusia, e vorba de oameni care reprezentau o valoare pentru această țară. Prioritățile politicii externe a Rusiei în raport cu Occidentul vor continua prin prisma luptei dintre Vest și Est”, a spus directoarea executivă a Asociației pentru Politică Externă, Natalia Stercul.
Potrivit șefei APE, relațiile Chișinău-Moscova s-au înrăutățit vizibil de la declanșarea războiului din Ucraina. Kremlinul folosește în continuare o retorică agresivă în raport cu Republica Moldova, invocând aceeași falsă problemă persistentă și în Ucraina privind nerespectarea drepturilor cetățenilor rusofoni.
„Atitudinea Rusiei în raport cu Republica Moldova poate fi observată din retorica reprezentanților Ministerului rus de Externe. Pentru nimeni nu este un secret că această retorică nu este una prietenoasă. S-au redus contactele cu Federația Rusă, nu au loc întrevederi la nivel înalt. Vedem o intensificare a subiectelor ce vizează securitatea națională, o înăsprire a controalelor la graniță, interdicții de a traversa frontiera de stat pentru categorii întregi de cetățeni, printre care jurnaliști ruși, angajați diplomatici. Se intensifică retorica din partea Rusiei, atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova privind presupusa îngrădire a drepturilor cetățenilor vorbitori de limba rusă. Fapt ce nu corespunde realității, pentru că drepturile vorbitorilor de rusă, la fel ca și drepturile vorbitorilor altor limbi, sunt respectate. Sub acest paravan a început și războiul din Ucraina”, a spus Natalia Stercul.
Natalia Stercul mai spune că ar trebui identificate noi modalități de reglementare a diferendului transnistrean, întrucât războiul din Ucraina a redus la zero șansele formatului 5+2. Potrivit expertei, decizia Chișinăului de a denunța unele acorduri semnate cu CSI ar trebui să fie una pragmatică, bazată pe interesele economice ale țării.
„Funcționalitatea formatului 5+2 este pusă pe pauză. Este greu de crezut că Rusia și Ucraina, state aflate în război, se vor așeza la aceeași masă. În privința apartenenței la Comunitatea Statelor Independente este clar că vectorul de dezvoltare al Republicii Moldova este îndreptat spre Uniunea Europeană. Autoritățile spun clar că toate eforturile sunt concentrate spre eurointegrare, iar o serie de acorduri cu CSI urmează a fi denunțate sau revizuite, sunt documente care nu mai corespund realității și intereselor Republicii Moldova. Cred că ar trebui să există o abordare pragmatică, echilibrată în privința ieșirii treptate din CSI. Trebuie să se analizeze care acorduri sunt importante și care și-au pierdut actualitatea”, a mai spus Natalia Stercul.
Dezbaterea publică la tema „Noul Concept de politică externă rus și impactul asupra Republicii Moldova”, este ediția a 279-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
