|
|
|
 |
Autoritatea morală a societății civile din Moldova riscă să se erodeze, dacă nu este trasată o distincție între activism civic și participare în politică...
|
| Dionis Cenuşa |
| |
Parteneriatul Estic pășește în direcția unui pragmatism extins. Atât partea europeană cât și cele șase țări est-europene conștientizează că Parteneriatul Estic creează oportunități reciproce. Astfel, Uniunea Europeană poate să promoveze inițiative menite să transforme pozitiv o vecinătate estică problematică sau, cel puțin, să o mențină cât mai stabilă. Pentru partenerii estici aceasta reprezintă o modalitate de a beneficia de sprijinul politic, tehnic și financiar, care să impulsioneze economia, să renoveze infrastructura și să calmeze opinia publică. Din perspectiva guvernelor naționale din țările est-europene, Parteneriatul constituie, la fel ca și integrarea europeană, o soluție utilă pentru minimizarea consecințelor propriilor guvernări ineficiente.
Contrar constatărilor pesimiste despre faptul că Parteneriatul Estic este defunct sau lipsit de dinamică, UE vine cu obiective concretizate în raport cu partenerii est-europeni, realizabile până în 2020 (IPN, 18 Septembrie 2017). Însă gradul de angajare între Bruxelles și celelalte șase capitale estice va rămâne mereu disproporționat. Or, UE nu poate oferi mai mult decât țara parteneră poate și vrea să-și asume.
Revitalizarea atractivității Parteneriatului pentru toate țările est-europene este posibilă prin implementarea conceptului de „Parteneriat Estic plus („EaP plus”)”, promovat de către Parlamentul European. Prin acesta se subînțelege acordarea unei serii de beneficii țărilor care decid să-și aprofundeze relațiile cu UE: anularea tarifelor la roaming; amplificarea finanțărilor; tratament preferențial extins la exporturi; eventuala aderare la Uniunea Energetică, Uniunea Vamală, Zona Schengen; participarea la noi programe și agenții ale UE etc. Țările care pot beneficia de aceasta mai degrabă sunt Moldova, Ucraina și Georgia, dar numai cu condiția că duc până la capăt reformele începute. Asemenea beneficii arată concomitent ca stimulente, dar și ca niște constrângeri, deoarece impun clasa politică să reducă rezistența la reforme dureroase pentru forțele interesate în păstrarea status-quo-ului. Prin urmare, „EaP plus” poate deveni un adevărat magnet de atracție, dacă de cealaltă parte sunt partide pro-reformă, democrație electorală funcțională, dar și o interacțiune neperturbată între cetățeni și toate forțele politice.
Parteneriatul Estic – într-o diferențiere structurală
Actualele elite politice din Georgia, Ucraina și Moldova folosesc principiul diferențierii și “mai mult pentru mai mult”, operaționale în Partneriatul Estic de cel puțin 4 ani, încercând să justifice o perspectivă europeană pentru sine. Belarusul și Azerbaidjanul nu și-au propus niciodată scopul de a încuraja europenizarea pe teritoriul său, ci din contra, au contrazis-o prin menținerea unor realități interne autoritare incompatibile. Armenia vrea să se situeze la mijloc, pentru a valorifica potențialul economic oferit de apropierea de UE, dar fără a pierde din vizor garanția de securitate a Rusiei (în legătură cu Nagorno Karabach), aparent tranzacționată în schimbul abandonării Acordului de Asociere cu UE (2013) și aderării la Uniunea Economică Euroasiatică (2015).
Punctul de turnură pentru o diferențiere completă va fi doar atunci când spectrul normativ, bunele practici și standardele europene vor fi convertite în realitate cotidiană. Evoluția separată a dialogului UE-Armenia, soldat cu un nou Acord de Parteneriatul Cuprinzător și Consolidat (APCC), care înlocuiește Acordul de Asociere abandonat în 2013, contribuie adițional la perpetuarea decalajelor. Actualizarea anevoioasă a relațiilor între Belarus și Azerbaidjan cu UE accentuează existența unei diferențe structurale în interiorul Parteneriatului Estic.
Pe scurt, în Parteneriat coexistă trei viteze în interacțiune cu UE. Cel mai avansat grup, condus de Georgia și urmat de Moldova și Ucraina, este într-o integrare economică și asociere politică cu UE (viteză accelerată), datorită Acordurilor de Asociere și a unui grad mai mare de dependență – economică, politică și/sau de securitate. Trăinicia interacțiunii se bazează pe încrederea mutuală, afectată în ultimul timp de dinamicele interne din cele trei țări (corupție, oligarhizarea puterii etc.) și UE (avansarea viziunilor populist-eurosceptice). Al doilea grup îl conține doar pe Armenia, care este pregătită deocamdată doar pentru un parteneriat cu viteză medie, în mare parte din cauza dependenței încă mari față de Rusia. În grupul trei sunt două țări, care nici nu vor și nici nu pot să accepte reformele de europenizare (viteză redusă) – deoarece sunt mai autosuficiente în raport cu UE comparativ cu celelalte 4 țări ale Parteneriatului Estic.
Așteptările UE de la societatea civilă și riscul multiplelor viteze
În contextul oscilării guvernelor țărilor est-europene între respectarea valorilor europene și violarea lor, societatea civilă a devenit un interlocutor de o încredere mai mare pentru UE. De aceea, Bruxelles-ul mizează pe intervenția sectorului asociativ pentru detectarea devierilor guvernelor de la angajamente.
UE vrea să demonopolizeze rolul guvernărilor Parteneriatului Estic în realizarea reformelor în favoarea unei implicări mai mari a sectorului non-guvernamental. Din aceasta rezultă atenția pe care UE o acordă fortificării capacităților societății civile și conectării acesteia la valorile europene. În cadrul celei de-a 9-a Adunări Anuale a Parteneriatului Estic, desfășurată la Tallinn (24-27 Octombrie), Comisarul Johannes Hahn, a subliniat trei așteptări majore pe care UE le are de la societatea civilă din Parteneriatul Estic.
În primul rând, sectorul non-guvernamental urmează să asigure o transmitere corectă a informației. Cea mai eficientă formă de a combate propaganda anti-europeană este prin intermediul unei comunicări realizate de actori locali. Astfel, credibilitatea mesajului este mai puternică și respectiv este asimilată mai repede.
Cea de-a doua așteptare a UE constă într-o implicare mai mare a societății civile în raport cu comunitățile. Astfel, cetățenii pot fi reconectați la procesele decizionale din țările Parteneriatului Estic, iar reformele pot obține mai multă legitimitate și suport public.
Formarea unor lideri noi, angajați în relația cu UE, este cea de-a treia așteptare formulată de Hahn. Investind în societățile civile din Parteneriatul Estic, UE contribuie indirect la formarea unei elite noi, care poate fi atrasă ulterior în procesele politice locale. Regenerarea continuă a elitelor vechi practic blochează competiția politică și apariția unor noi actori. De aceea, consolidarea societății civile de către UE reprezintă un mijloc oportun pentru creșterea unor lideri, care se simt apropiați de valorile europene – stat de drept, buna guvernare, drepturilor omului.
Dialogul societății civile cu UE riscă însă să repete gradul de profunzime pe care țările lor de origine din Parteneriatul Estic le acceptă în raport cu Bruxelles-ul. Asemenea îngrijorări sunt justificate. Astfel, sectorul non-guvernamental din Moldova sau Georgia, datorită intensității reformelor agreate de guverne cu UE, va avea un dialog mai profund și consistent cu instituțiile europene. Concomitent, societatea civilă din Belarus sau Azerbaidjan va rămâne intimidată de regimurile represive și dezangajate cu UE.
Cu toate acestea, Declarația societății civile din cadrul Parteneriatului Estic, votată la Tallinn, evidențiază importanța diferențierii, care trebuie să existe din partea UE și solicită modelul multiplelor viteze vizavi de fiecare țară în parte. Acest demers este logic și realist, dar, totodată, trece cu vederea interdependențele care există între țări, guverne și societatea civilă. Astfel, orice abordare diferențiată față de țară și guverne nu trebuie să echivaleze cu o abordare multi-vectorială vizavi de societatea civilă. Trebuie identificate soluții pentru a asigura același volum de oportunități atât pentru sectorul non-guvernamental din Moldova sau Ucraina, cât și pentru cel din Azerbaidjan sau Belarus.
Societatea civilă din Moldova – între politizare și activism civic
Atunci când elitele politice se compromit, alte elite își întăresc pozițiile. Acesta este cazul Moldovei, unde societatea civilă a devenit în scurt timp mai credibilă decât partidul de la guvernare. Aceasta s-a observat cel mai bine în contextul crizei de imagine, suferită de către Partidul Democrat, atunci când a adoptat modificarea sistemului electoral. În rezultat, vocea liderilor societății civile a intrat într-o competiție directă cu Democrații pentru convingerea opiniei publice.
Autoritatea sporită acasă și la Bruxelles au transformat societatea civilă, alături de opoziția extra-parlamentară, în cei mai puternici rivali ai guvernării. Pentru a distrage atenția societății civile de la procesele politice majore (votarea sistemului electoral), dar și a răspândi neîncredere față de aceasta în rândul cetățenilor, Democrații au încercat distorsionarea proiectului noii legi privind organizațiile non-comerciale. Totodată, guvernarea a atras de partea sa entități non-guvernamentale simpatizante, în încercarea de a sparge monopolul autorității morale a societății civile pro-reformă în cadrul opiniei publice.
Este important de menționat că societatea civilă din Moldova, la fel ca și cea din Georgia, activează în cele mai facile condiții, comparativ cu celelalte țări ale Parteneriatului Estic. Dar inexistența unor restricții majore nu sporește în mod automat eficiența societății civile în prevenirea unor abuzuri din partea autorităților. Astfel, opoziția din partea sectorului non-guvernamental nu a fost suficientă pentru a opri schimbarea sistemului electoral în Moldova și Georgia în 2017. Chiar și cu argumentele Comisiei de la Veneția, eforturile societății civile au avut un impact moderat spre redus. Deci, sectorul non-guvernamental nu poate substitui lipsa unei agende publice libere de manipularea propagandei guvernamentale sau lipsa unei opoziții puternice și autentice în Parlament.
Guvernarea beneficiază de pe urma apropierii unor reprezentanți ai societății civile de opoziție și, totodată, de negarea vreunei complicități. Aceasta slăbește inevitabil vocea și pozițiile societății civile, atunci când aceasta intenționează să sensibilizeze opinia publică pe diverse dosare.
Societatea civilă reprezintă un bazin semnificativ de cunoștințe și expertiză, dar aceasta nu poate juca concomitent în mai multe tabere. Prin urmare, activismul civic nu trebuie confundat și folosit pentru a deghiza participarea în rivalitățile politice. Opoziția extra-parlamentară poate și trebuie să apeleze la rapoartele de alternativă, produse de societatea civilă, iar cea din urmă trebuie să se asigure că este imparțială și, deci, credibilă, indiferent de circumstanțele politice.
În loc de concluzie...
Diferențierea în interiorul Parteneriatului Estic este simțitoare și se va intensifica inevitabil. Implementarea Acordului de Asociere, în trei din cele șase țări, este condiția sine-qua-non pentru ca distincțiile să capete formă și sinergie. Buna implementare a Acordurilor poate declanșa ulterior o maturizare a relațiilor cu UE cu celelalte trei țări.
Cu sau fără abordarea multiplelor viteze în raport cu țările Parteneriatul Estic, UE este nevoită să asigure un grad similar de angajare cu societatea civilă indiferent de țară. Acest lucru va contribui atât la dezvoltarea cât mai uniformă a societății civile, cât și, indirect, a potențialului democratic în regiune.
Pe termen lung, autoritatea morală a societății civile din Moldova riscă să se erodeze, dacă nu este trasată o distincție între activism civic și implicare politică. Este în beneficiul societății civile pro-reformă să fie sinceră în manifestarea atitudinii sale față de guvernare și respectiv față de opoziție. În fine, a juca rolul unui arbitru neutru este dificil, dar anume pe aceasta contează partenerii europeni și societatea în întregime. Imparțialitatea societății civile este principala armă în combaterea artificialității reformelor conduse de guvernare și o sursă valoroasă pentru opoziția extra-parlamentară pro-reformă.
Dionis Cenușa este politolog, deţine MA în studii europene interdisciplinare, Colegiul Europei.
Domenii de interes: Integrare europeană, politici europene, politica externă a UE, migrație și securitate energetică.
Urmăriţi contul lui Dionis Cenuşa pe Twitter
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016
