Obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană este o provocarea majoră, nimeni de la Bruxelles sau din altă parte nu va veni să muncească în locul guvernării. O declarație în acest sens a fost făcută de Felix Hett, reprezentant al Fundației „Friedrich Ebert” în Ucraina și Republica Moldova, în timpul prezentării „Raportului de Stare a Țării 2022”, transmite IPN

„Provocarea generală pentru astfel de rapoarte este că trebuie să fii foarte critic față de propriului guvern, dar și să ai o înțelegere a lucrurilor care se întâmplă în țară. Nu întotdeauna este atât de ușor să implementezi niște recomandări, dat fiind că anul acesta raportul se realizează și pe baza statutului de candidat la Uniunea Europeană, obținut de Republica Moldova. Trebuie să înțelegem un lucru: nimeni din Bruxelles sau din altă parte nu va face munca în locul dumneavoastră”, a declarat Felix Hett.

Dionis Cenușa, director de program la Expert-Grup spune că statutul de țară candidat demonstrează că Republica Moldova va fi ghidată și supravegheată în tot ceea ce ține de modificarea legilor și adaptarea lor la practicile europene.

„Această foaie de parcurs constă în 13 măsuri care vizează și reflectă problemele structurale cu care se confruntă Republica Moldova și sunt conectate la câteva domenii: corupție, administrația publică locală, drepturile omului și societatea civilă. Aceste domenii sensibile de reformă nu sunt caracteristice doar Republicii Moldova, ele pot fi regăsite în documentele UE față de Ucraina, Georgia și Balcanii de vest.”, spune Dionis Cenușa.

Expertul susține că actorii politici de la Chișinău se arată implicați, participând la discuții, uneori de natură strategică, care au loc la nivelul instituțiilor europene, dar asta „nu înseamnă că nu există riscuri în procesul de preaderare”

„Chiar dacă guvernarea încearcă să implementeze anumite reforme rapid, nu trebuie să uităm de procedura democratică, care să le permită experților și societății să dezbată și să vină cu propuneri, astfel ca guvernarea să prevină anumite greșeli și să se asigure că reformele sunt comprehensive”, a adăugat Dionis Cenușa.

Totodată, autorii „Raportului de Stare a Țării 2022” au constatat că alinierea politică a ramurilor puterii a creat atât avantaje, cât și dezavantaje.

„S-a creat o realitate politică care ar fi trebui să ofere posibilitate să se facă reforme mai rapide. Dar această aliniere a puterii a subminat principiul separării puterilor în stat. Avem rapoarte care confirmă că majoritatea proiectelor de lege în Parlament nu sunt transparente. Este un deficit de control parlamentar, pe de o parte, dar pe de altă parte și de responsabilizare a Parlamentului privind politicile publice”, a spus Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Expert-Grup.

Susținerea externă depinde foarte mult de credibilitatea guvernării, a partidului majoritar, mai spun experțiii, precizând că, „pentru Republica Moldova este un moment istoric, acum există capacități și argumente pentru a convinge societatea că integrarea în UE este cea mai optimă soluție pentru dezvoltarea țării, inclusiv pe cei care până acum au avut alte viziuni geopolitice”.

Expertul Dionis Cenușa spune că Republica Moldova trebuie să se asigure că există suficiente alianțe politice în cadrul Uniunii Europene.

„Noi nu ne putem baza doar pe un număr mic de state. Trebuie să creăm alianțe cât mai largi, astfel încât în procesul de promovare a anumitor proiecte, inclusiv finanțarea, din fonduri europene, să avem o susținere cât mai largă. Este important ca autoritățile să se pregătească și să demareze un proces de lobby pentru programul financiar 2027 al Uniunii Europene, astfel încât Moldova să se asigure cu resurse financiare suficiente pentru a face reforme importante”, a precizat el.

Raportul de Stare a Țării 2022 a fost realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova (FES). În contextul acordării statutului de țară candidată la UE pentru Republica Moldova, ediția din acest an conține, pe lângă capitolele tradiționale, un subiect special care analizează procesul de „europenizare” a reformelor, condiționalitățile UE și „foaia de parcurs” a Republicii Moldova.