Preşedintele Vladimir Voronin, crede că R. Moldova va primi aprecieri pozitive din partea Uniunii Europene cu privire la realizarea Planului de Acţiuni UE - RM. Un raport privind realizarea Planului UE-RM urmează a fi aprobat de către Comisia Europeană săptămâna curentă. Raportul va da apreciere modului în care Chişinăul a realizat Planul de Acţiuni RM-UE pe parcursul a trei ani, termen expirat la finele lunii februarie, transmite Info-Prim Neo. Şeful statului a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că pe lângă succese, vor fi evidenţiate şi careva domenii problematice care trebuiesc soluţionate. În aşteptarea sentinţei Comisiei Europene, preşedintele s-a arătat mulţumit de realizarea Planului, în special în ceea ce priveşte perfecţionarea cadrului legislativ. Vladimir Voronin a menţionat că a fost adoptat numărul planificat de legi, câteva dintre acestea urmând a fi votate în lectura a doua şi că există anumite rezerve doar la Legea cu privire la Procuratură şi Legea privind dubla cetăţenie. Preşedintele a pus acest merit pe seama activităţii majorităţii parlamentare care şi-a asumat responsabilitatea pentru guvernarea ţării. „Dacă aceste legi ar fi trebuit să fie votate prin consens parlamentar sau prin alianţe, ele nu ar fi fost votate nu 3 ani, dar 30 sau 13 ani”, a spus Vladimir Voronin. Totuşi, remarcă preşedintele, problema nu ţine doar în legi, important este ca ele să fie implementate. Aprecierea Moldovei pe mai departe va depinde de nivelul de trai şi de dezvoltarea economică, a mai spus şeful statului, subliniind că Moldova nu va fi acceptată în UE până nu-şi va rezolva problemele economice şi sociale. Numai prin liberalizarea economiei, crearea condiţiilor pentru agenţii economici şi investitorii străini, Moldova s-ar putea dezvolta rapid şi ajunge ţările dezvoltate, susţine Vladimir Voronin. Referindu-se la restanţele R. Moldova formulate anterior de structurile europene la capitole precum respectarea drepturilor omului şi libertatea presei, preşedintele a acuzat faptul că nu sunt înaintate obiecţii şi standarde concrete. „Nimeni nu poate formula aceste standarde”, a declarat Vladimir Voronin, întrebându-se retoric „Ce mai trebuie de făcut pentru libertatea presei?”. Preşedintele a mai acuzat aplicarea unor standarde duble pentru anumite ţări, care însă nu sunt acceptate pentru Moldova şi a făcut referinţă la încălcări ale drepturilor omului în Germania, Franţa şi România, dar şi SUA, stat democratic cu mai mulţi deţinuţi şi scaune electrice. „Integrarea europeană înseamnă crearea standardelor europene la noi acasă”, a conchis Vladimir Voronin.