Republica Moldova trebuie să promoveze educaţia şi informarea ecologică şi să ofere facilităţi fiscale şi financiare pentru folosirea tehnologiilor ecologice, ce sporesc eficienţa energetică şi reduc dependenţa ţării de surse energetice externe. Aceasta este concluzia studiului privind instrumentele financiare disponibile pentru promovarea eco-tehnologiilor, prezentat, astăzi, 29 iulie, la Chişinău, în cadrul unei mese rotunde organizate de Ministerul Mediului în parteneriat cu Proiectul PNUD/GEF pentru promovarea reformei fiscale de mediu, transmite IPN.
Studiul întitulat „Analiza pieţei instrumentelor financiare pentru facilitarea tehnologiilor ecologice” a fost realizat pentru a stabili care este situaţia curentă privind folosirea eco-tehnologiilor în Republica Moldova, şi formularea propunerilor pentru schimbarea practicilor de consum de energie în sectorul casnic, transport, industrie şi agricultură, şi de informare mai largă a oamenilor despre beneficiile folosirii eco-tehnologiilor.
Viceministrul mediului, Dorin Duşciac a declarat la prezentarea studiului că din păcate mediul a fost un domeniu prea puţin discutat şi abordat cu o doză de neseriozitate şi sunt o serie de probleme generate din această abordare prea rapidă a acestui domeniu. „Angajamentul de la Ministerul Mediului este să schimbăm lucrurile în această privinţa. Reforma fiscală este unul din pilonii de bază a Reformei de mediu, a unei abordări serioase cu adevărat europene în domeniul mediului. Avem nevoie cu toţii de o depolitizare a tot ce se cheamă Fondul Ecologic Naţional. În acest domeniu s-au comis multe erori şi suntem gata să le recunoaştem şi să mergem pe linia de schimbări radicale care sunt absolut necesare în acest domeniu”, a spus viceministrul mediului.
Acesta a precizat că eco-tehnologia – economia ecologică – este domeniul cel mai purtător de inovaţii în ziua de astăzi, iar cercetarea pentru dezvoltare reprezintă un aspect foarte important al acestui domeniu. „Republica Moldova are un mare potenţial de utilizare a energiei regenerabile şi a soluţiilor oferite de eco-tehnologii. Stimularea fiscală pentru folosirea surselor regenerabile de energie şi creşterea bugetului pentru protecţia mediului pot ajuta ţara noastră să răspundă provocărilor globale de mediu şi asigura dezvoltarea durabilă a Moldovei”, a mai spus Dorin Duşciac.
În acelaşi context, managerului Proiectului PNUD/GEF, „Consolidarea capacităţilor pentru implementarea reformei fiscale de mediu”, Mihai Roşcovan, a spus că Republica Moldova riscă să nu-şi respecte angajamentele asumate la Summitul ONU privind dezvoltarea durabilă Rio+20, prin care Republica Moldova trebuie să reducă cu 20% consumul de energie şi emisia de CO2 şi să majoreze cu 20% producţia de energie regenerabilă.
Mihai Roşcovan a subliniat că proiectul are două obiective principale, şi anume de a susţine Guvernul în implementarea angajamentelor de protecţie a mediului şi de a crea o platformă durabilă pentru implementarea Reformei Fiscale de Mediu care va fi integrată cu documentele de politici şi strategii a diferitor sectoare.
„Reforma fiscală de mediu este destul de complexă, complicată şi, deocamdată, neînţeleasă atât de factorii de decizie cât şi de cetăţeni. Reforma nu este populară, în special în perioade pre-electorale, deoarece aduce atingeri şi necesită schimbări structurale esenţiale în cele trei domenii mediu, social şi economic, foarte importante pentru cetăţeni. Totodată este o reformă necesară, fără aceasta nu vom putea îndeplini angajamentele asumate pe plan internaţional”, a mai spus Mihai Roşcovan.