Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED

 

 
Atât timp cât condiționalitatea europeană nu este capabilă să genereze o transformare a elitelor politice, avansarea reală a democrației și a proiectului european este improbabilă...


 

Dionis Cenuşa
 

Progresele cumulate, înregistrate de Moldova în raport cu Uniunea Europeană, în perioada 2015-2016, au fost suficiente pentru ca Moldova să rămână pe poziții fruntașe în cadrul Parteneriatului Estic. Parțial, prezența Moldovei în topul clasamentului Indexului țărilor Parteneriatului Estic (Forumul Parteneriatului Estic, Ianuarie 2018) este determinat de evoluțiile pozitive anterioare, precum regimul fără vize cu UE. Totodată, poziționarea mai favorabilă a Moldovei se datorează în mod substanțial faptului că o serie de progrese observate în Georgia și Ucraina s-au făcut vizibile ceva mai târziu (2016-2017). Viteza cu care se mișcă Georgia și Ucraina creează teren fertil pentru ca acestea să se poată egala cu Moldova sau chiar să o depășească în viitorul foarte apropiat. Celelalte țări din Parteneriatul Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus, sunt într-un proces de integrare europeană limitată sau selectivă. Șanse mai mari de a se apropia de țările-nucleu ale Parteneriatului Estic o are Armenia, după ce s-a angajat să implementeze Acordul Parteneriatului Cuprinzător și Consolidat cu UE, semnat la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie 2017.

 

Tabel 1. Clasamentul general în cadrul Parteneriatului Estic

Anul Indexului Parteneriatului Estic

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016

 

 

 

Clasamentul general

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

 

Conform metodologiei, folosită la elaborarea Indexului, este evaluată echivalarea la nivel de legislație și legăturile dintre țările Parteneriatului Estic și UE. Prin măsurarea aproximării se poate deduce cât de mult cele 6 țări se apropie de legislația europeană și cea internațională. Iar la evaluarea legăturilor se pune accentul pe intensitatea conexiunilor atât în domeniul economic (fluxurile comerciale etc.), cât și în cel social și interuman (mobilitatea academică, a cetățenilor etc.). Deocamdată, acest Index este unicul instrument de măsurare obiectivă a performanței celor 6 țări din Parteneriatul Estic, inițiat de către reprezentanții societății civile. Prin compararea celor 6 țări se intenționează stimularea unei competiții în regiune, în urma căreia autoritățile pot deveni mai interesate în a-și îmbunătăți performanțele sau, din contra, în a-și păstra avantajele anterioare.

Dezavantajele Moldovei la dezagregarea datelor

La examinarea atentă a performanțelor țărilor pe sectoare constatăm o situație distinctă. Din șase subsectoare, Moldova se plasează pe locul întâi doar în unul - cetățenii în Europa, iar în altul – democrația și drepturile omului, împarte primul loc cu Georgia. În celelalte cazuri, Moldova ocupă locul doi sau trei, fiind devansată de Ucraina și chiar de Armenia. (Vezi Tabelul de mai jos)

 

Tabel 2. Clasamentul sectorial al țărilor Parteneriatului Estic

Anul Indexului Parteneriatului Estic

2015-2016

 

 

 

Clasamentul general

1. Moldova

2. Georgia

3. Ucraina

4. Armenia

5. Azerbaidjan

6. Belarus

Democrație și drepturile omului

1. Moldova, Georgia

2. Ucraina

3. Armenia

4. Azerbaidjan

5. Belarus

Integrare europeană și convergență

1. Ucraina

2. Moldova

3. Georgia, Armenia

4. Azerbaidjan

5. Belarus

Dezvoltare durabilă

1. Armenia

2. Moldova, Azerbaidjan

3. Ucraina

4. Georgia

5. Belarus

Securitate internațională, dialog politic și cooperare

1. Ucraina

2. Georgia

3. Moldova

4. Belarus

5. Armenia

6. Azerbaidjan

Cooperare sectorială și fluxurile comerciale

1. Ucraina

2. Moldova

3. Georgia

4. Azerbaidjan

5. Armenia

6. Belarus

Cetățenii în Europa

1. Moldova

2. Georgia

3. Armenia

4. Belarus

5. Ucraina

6. Azerbaidjan

Sursa: Raportul Indexul Parteneriatului Estic

 

Raportul nu permite deocamdată o evaluare profundă a transformărilor care au loc ca urmare a interacțiunii țărilor Parteneriatului Estic cu UE. Acesta însă reușește să estimeze situația într-o regiune unde fenomenul „statului capturat” este răspândit, iar integrarea europeană este stopată, frânată sau denaturată de instituții corupte și/sau supuse intereselor oligarhice.

Din cauza calității joase a guvernării în regiune, cu mici excepții în Georgia, standardele de comparație a țărilor este la un nivel destul de scăzut. De aceea, pe fundalul stării amorfe a democrației, regresele dintr-o țară ar putea să rămână nesesizate, iar măsurile pozitive, din contra, pot avea impact substanțial asupra clasamentului. Aceasta ar putea explica cum Moldova a obținut cel mai mare calificativ în perioada (2015-2016) în care crima din sistemul bancar a căpătat rezonanță internațională, urmată de comprimarea PIB-ului cu circa 15% și de înghețarea asistenței bugetare oferite de către UE.

Efectul reformelor forțate și situația din regiune

Neajunsul principal al indicatorilor de evaluare a țărilor din Parteneriatul Estic ține de imposibilitatea unei scanări profunde și calitative. Pe de o parte, acest lucru salvează evaluarea de subiectivismul evaluatorilor. Dar, pe de altă parte, urmărirea strictă a criteriilor de măsurare poate duce la plasarea Moldovei pe primul loc.

La nivel regional, Parteneriatul Estic este divizat în cel puțin 3 grupuri de țări.

Din primul grup face parte Moldova, Georgia și Ucraina, care sunt în relații strânse cu UE datorită Acordurilor de Asociere. Cu toate acestea, democrațiile din aceste țări sunt subminate de către forțe politice conectate la interese înguste, fiind guvernate deschis sau din umbră de grupuri oligarhice.

În al doilea grup este Armenia, care încearcă să combine apartenența la Uniunea Euroasiatică cu reînnoirea relațiilor cu UE. Gradul de apropiere de UE va fi însă mereu parțial, la multe capitole legate de echivalarea cu legislația europeană, deloc preferată de Rusia în zona sa de influență geopolitică.

Din ultimul grup face parte Azerbaidjanul și Belarusul, care sunt guvernate de cele mai autoritare regimuri din țările Parteneriatul Estic. Acestea nu țintesc altceva decât accesarea pieții și a investițiilor UE. Ambele țări privesc modelul european ca pe o amenințare pentru durabilitatea regimurilor lor nedemocratice. De aceea, este imposibilă aproximarea și este încurajată apariția unei intoleranțe din partea celor două țări față de intervențiile pro-democrație ale UE.

Astfel, Moldova poate fi comparată doar cu țările din primul grup – Ucraina și Georgia, unde involuțiile au loc mai des decât progresele. După ce cele două țări au obținut regimul fără vize, pe parcursul lui 2017, va spori competiția cu Moldova pentru întâietatea în clasamentul general.

Unicul stimulent care poate împinge în sus Moldova reprezintă condiționalitatea aplicată de către UE în mod mai vizibil din 2015 încoace, mai mult decât în cazul oricărei alte țări din vecinătatea estică. Utilizarea la maxim a condiționalității forțează reformele, nedorite până la capăt de către forțele politice de la guvernare, ceea ce poate ridica sau menține Moldova în topul clasamentului.

În realitate, apropierea țărilor est-europene de UE este un proces complicat și de durată, care trebuie să implice neapărat crearea unor standarde de viață comparabile cu cele europene. Anume în acest fel, clasamentul ar putea deveni o reflectare autentică a unor transformări pozitive în societățile din proximitatea UE, care deși sunt absorbite de integrarea europeană, nu beneficiază deocamdată de o perspectivă europeană clară.

În loc de concluzii...

Clasamentul Parteneriatului Estic evaluează țările din regiune după criterii stricte, urmărind o apreciere cât mai obiectivă. Chiar dacă Moldova se menține în topul general al clasamentului, aceasta este devansată de Ucraina și Armenia în mai multe domenii.

Oricum, calitatea mediocră a instituțiilor și respectiv a guvernării la nivel de regiune permite ca țări ca Moldova să devină lideri ai clasamentului, în pofida multiplelor disfuncții ale statului ce afectează integrarea europeană.

 

În urma condiționalității folosite de UE, autoritățile moldovene pot fi constrânse să realizeze diverse reforme, ceea ce poate ajuta Moldova să se mențină în topul țărilor Parteneriatului Estic. Dar atât timp cât condiționalitatea europeană nu este capabilă să genereze o transformare a elitelor politice, avansarea reală a democrației și a proiectului european este improbabilă. 

 
Dionis Cenuşa

 


IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.