În timpul apropiat se împlinește un an de când a început războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei vecine. Un an de război crud, cu sute de mii de oameni omorâți și răniți, inclusiv civili și copii, milioane de oameni refugiați, intern strămutați și deportați pe meleaguri străine, zeci și sute de localități complet sau parțial distruse, distrusă infrastructura critică pe o mare parte din teritoriul Ucrainei, care a lăsat alte milioane de oameni fără condiții elementare de viață în plină iarnă: fără curent electric, căldură, apă potabilă și hrană. Asta s-a întâmplat timp de un an la câteva zeci sau sute de kilometri de Republica Moldova și asta nu a avut cum să nu influențeze puternic, dramatic și chiar periculos viața oamenilor din Republica Moldova. Cum s-au descurcat oamenii din Moldova în această perioadă și ce rol au avut clasa politică, în general, guvernarea și opoziția politică, în particular? Ce schimbări s-au produs în mentalitatea și comportamentul societății moldovenești, dacă s-au produs? Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterea publică „Republica Moldova la un an de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei: provocări, oportunități, soluții”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că Rezoluția Adunării Generale a ONU din 2 martie 2022 a calificat războiul din Ucraina ca fiind o agresiune neprovocată pe care a declanșat-o Federația Ruse împotriva Ucrainei. „Dacă vorbim despre statutul Republicii Moldova în aceste circumstanțe, aș numi acest statut excepțional întrucât țara este guvernată pe alocuri de către o Comisie pentru Situații Excepționale, iar noi, de aproximativ de un an de zile trăim într-o regim de stare de urgență”, a notat expertul.
Conform legii, starea de urgență este ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social și de menținere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localități sau pe întreg teritoriul țării. „Există cadru juridic potrivit pentru această stare de urgență. El a fost dezvoltat de-a lungul anilor, dar a fost ajustat în perioada COVID-19 în baza recomandărilor Comisiei de la Veneția din 15 aprilie 2020. Din acest punct de vedere putem spune că legislația Republicii Moldova privind starea de urgență este una adaptată la cele mai înalte standarde. O altă chestie este cât de justificată este această prelungire în regim non-stop a stării de urgență”, susține Igor Boțan.
Potrivit lui, o explicație pentru prelungirea stării de urgență este că pe teritoriul Republicii Moldova au căzut de trei ori rachete lansate de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Și legea prevede că CSE stabilește și regimul special de folosire a spațiului aerian al Republicii Moldova. „Este una dintre principalele justificări pentru prelungirea acestei stări de urgență”, a mai spus Igor Boțan.
Oazu Nantoi, deputat al Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat că ziua de 24 februarie 2022 a fost precedată de o serie de evenimente, mișcări și declarații. De exemplu, în aprilie în 2008, în ziarul moscovit Kommersant a fost publicat un articol, unde era scris negru pe alb că „dacă Ucraina cândva va încerca să adere la Alianța Nord-Atlantică ea va rămâne fără teritorii importante”. „Noi știm cu toții că în Rusia nu a rămas presă de opoziție, presă de alternativă, presă liberă și pe site-urile agențiilor de știri oficiale nu apare nimic întâmplător. Și iată că pe 3 aprilie a anului trecut a apărut un material intitulat „Cum Rusia trebuie să procedeze cu Ucraina”. Din acel material rezultă univoc că Federația Rusă trebuie să realizeze politica de genocid în raport cu etnicii ucraineni, cu toți cei care se identifică cu noțiunea de a fi ucrainean și distrugerea din temelie, lichidarea statului ucrainean”, afirmă parlamentarul.
Potrivit lui, agresiunea frontală împotriva Ucrainei a fost precedată de niște demersuri diplomatice șocante. Or, pe 15 decembrie 2021, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, care în opinia sa, demult a devenit un minister al propagandei, a lansat două ultimaturi prin care le cerea Statelor Unitor ale Americii și NATO să revină la status quo-ul din 1997. Oazu Nantoi spune că a fost constatat și la nivel european că agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a început în februarie 2014.
„Ceea ce am văzut noi în februarie anul trecut este o agresiune masivă, agresiunea a trecut în altă fază. Această agresiune are drept scop lichidarea statului ucrainean cel puțin. Da, putem vorbi aici despre eșecurile regimului lui Putin, despre schimbarea tacticii, a strategiei, dar chiar azi am văzut știrea – Institutul de Cercetare a Războiului a plasat informația precum că Rusia a preluat inițiativa strategică în regiunea Lugansk și a pornit ofensiva. Ucraina ripostează. Dacă e să fim sincer și realiști, Rusia păstrează avantajul în ceea ce privește carnea de tun”, a mai spus deputatul.
Potrivit lui Oazu Nantoi, conducerea Republicii Moldova încă din 2020-2021 monitoriza cu îngrijorare evoluția situației în jurul Ucrainei. „Atunci am avut concluzia că existența Ucrainei în calitate de stat suveran este inacceptabilă pentru regimul lui Putin și că va urma o provocare masivă”, spus el.
Președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plîngău, consideră că Republica Moldova se află într-o situație extrem de complicată. Sunt foarte multe cauze legate de războiul din Ucraina. Pe lângă aspectele economice devastatoare pentru societatea moldovenească, din momentul declanșării războiului a fost pierdut foarte mult capital uman.
„În ceea ce ține de criza refugiaților, cred că autoritățile noastre nu au depus suficient efort. Foarte multe reușite, inclusiv cu care s-au lăudat cei de la guvernare pe plan internațional, se datorează unei mobilizări extraordinare, excepționale a cetățenilor Republicii Moldova. Vă aduceți aminte de miile de cetățeni care stăteau la vamă cu produse, cu pancarte pe care scria casă, cazare. Plus a fost un efort extraordinar al primarilor și agenților economici, căror li s-au promis anumite facilități, dar din păcate unele promisiuni nu au fost respectate. Dar înțeleg că a fost o situație extrem de complicată și pentru autorități. A fost foarte puțină resursă umană”, a declarat Dinu Plîngău.
În opinia sa, în continuare, una din provocările rezultate din cele întâmplate, este încadrarea acestor persoane în societatea moldovenească. De exemplu, încadrarea în câmpul muncii aici, pentru că ucrainenii cunosc limba rusă, care este utilizată în Moldova, plus persistă asemănări în mentalitate. Pe lângă capitalul uman, este și acel economic. Or, odată cu mulți dintre acești oameni, în țară au ajuns și niște bani. „Trebuie să se identifice mecanisme adecvate de valorificare a capitalului uman și a surselor financiare care au venit pe teritoriul Republicii Moldova. Facilitare, spre exemplu, la legalizarea acestui capital și facilitarea pentru a investi în anumite afaceri. Au venit foarte mulți oameni care în trecut aveau în Ucraina afaceri de milioane, sute de angajați sau erau experți cu niște cunoștințe extraordinare, care din păcate nu sunt valorificate pe potrivă aici. Am putea să câștigăm și noi, și ei”, a declarat Dinu Plângă.
Dezbaterea publică la tema „Republica Moldova la un an de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei: provocări, oportunități, soluții”, este a 272-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
