Duminică la Chișinău a avut loc o Adunare mare a cetățenilor care, după genericul ei, a avut ca scop să facă Republica Moldova „Europeană” sau „mai Europeană”. În multe orașe ale lumii, concetățenii noștri s-au adunat masiv pentru a susține ideea Adunării din capitală. Dar tot ieri, în alte trei localități ale țării au avut loc întruniri care au pus la îndoială necesitatea orientării europene a Republicii Moldova. De unde vine această mare frământare geopolitică a societății contemporane moldovenești și cum îl influențează ea pe cetățeanul de rând au discutat participanții la dezbaterea publică „Moldova la răscruce: UE și alternativa sa”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că în articolul 40 din Constituție este prevăzut că mitingurile, demonstrațiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme. Totodată, Legea cu privire la întruniri, în articolul 6, stipulează că organizatorii întrunirilor pot fi persoane fizice cu capacitate deplină de exercițiu, grupuri de persoane, precum și persoane juridice.
„Respectiv, articolul 3 al Legii cu privire la întruniri, la capitolul noțiuni principale, prevede că întrunirile reprezintă prezență temporară și intenționată a unui grup de persoane, aflate împreună cu scopul exprimării unor idei sau atitudini. Răspunzând la întrebarea „care este statutul juridic al Adunării „Moldova Europeană?” – este o întrunire a cetățenilor convocată de către instituții publice, în special de Președinție și de Guvern. Guvernul a fost responsabil de organizarea mitingului Adunarea națională „Moldova Europeană”, care a fost inițiată și promovată de președinta Maia Sandu. Atât președinta Maia Sandu, cât și partidul de guvernământ PAS au mandat din partea cetățenilor promovarea integrării europene, capitole speciale din programele electorale ale doamnei președintă și partidul de guvernare”, a notat Igor Boțan.
„Dacă ne referim la Uniunea Europeană – aceasta este o uniune economică și politică între 27 de țări europene. Uniunea Europeană este guvernată de principiul democrației reprezentative. Cetățenii sunt reprezentați la nivelul UE în Parlamentul European – acest lucru este important pentru că la Adunarea „Moldova Europeană” a participat și președintele Parlamentului European. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European și în Consiliul Uniunii Europene, iar Comisia Europeană reprezintă interesele UE în ansamblu. Dacă ne referim la alte uniuni de alternativă, pentru republica Moldova sunt caracteristice alte două opțiuni. „Moldova, calea a patra” – nici cu rușii, nici cu europenii, nici cu românii – formulată de fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Și există opțiunea care a fost o perioadă promovată de Partidul Socialiștilor – Republica Moldova, parte a Uniunii economice eurasiatice. Deci, avem aceste trei opțiuni”, a mai spus Igor Boțan.
Directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a menționat că a participat la evenimentul din Piața Marii Adunări Naționale și a constatat că acei 75-80 de mii de cetățeni sunt pro-europeni. Ei s-au declarat că sunt europeni și că vor în Uniunea Europeană. „Cetățenii care au fost ieri la Adunare s-au manifestat completamente altfel decât acei cetățeni care erau aduși la adunările organizate de către Partidul Șor sau de socialiști, comuniști. Erau cetățeni liberi. Ei au venit aici să-și spună părerea, să susțină ceea ce Maia Sandu a formulat în adresarea sa. Da, noi suntem europeni și da, noi vrem în Uniunea Europeană – au spus cetățenii”, a relatat Arcadie Barbăroșie.
Și potrivit lui, acest lucru a fost subliniat foarte clar atunci când s-a votat rezoluția Adunării „Moldova Europeană”. „În clipele hotărâtoare noi putem, pentru destinul nostru comun, să fim uniți și curajoși. Noi astfel suntem și astfel putem să fim. Eu înțeleg că pot exista momente când omului i-au plătit un ban ca el să voteze ceva, dar eu am văzut oamenii ceea care veneau la adunările organizate de Partidul Șor cum se ascundeau – care erau mai cu obraz. Care nu erau cu obraz votau ceea ce le-au spus conducătorul lor să voteze. Alții nici nu știau ce să voteze. Duminică a fost cu totul altfel”, consideră directorul IPP.
În opinia sa, ieri participanții la Adunare au fost foarte deciși atunci când au spus că ei reprezintă un popor hotărât, un popor care este stăpân în casa lui, care își poate apăra cu fruntea sus pacea, bunăstarea, viitorul copiilor. Potrivit lui, lumea asta a formulat și aceasta a avut în vedere atunci când s-a declarat europeană. „Da, obiectivele au fost atinse, da, așa cum a formulat Maia Sandu. Acele obiective anunțate au fost atinse”, a mai spus Arcadie Barbăroșie.
Alexandru Slusari, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, se declară un pic mai critic față de Adunarea „Moldova Europeană”. El spune că a avut un pic alte așteptări referitor la pregătirea, continuitatea și finalitatea acestui eveniment. Însă nu poate să nu fie de acord cu privire la calitatea celor care au participa la eveniment. „Ieri toată ziua, de la ora 10:30 până aproape de ora 13:00 am fost în Piață și nu am fost doar lângă scenă, dar am fost peste tot: și lângă Arcul de Triumf, și în Parcul Catedralei, am vorbit cu multă lume. Desigur, nici pe departe nu putem compara acești oameni iluminați, oameni informați cu cei care participă la protestele organizate de grupările criminal-politice. Da, acolo vin oameni săraci, oameni simpli, dar organizați de grupările criminal-politice”, a menționat Alexandru Slusari.
El a remarcat curățenia care a rămas în Piața Marii Adunări Naționale după evenimentul de duminică. „Nu a rămas vreo hârtiuță de gunoi. Eu nu vreau să vă amintesc ce a rămas după așa-zisul „orașul corturilor” de lângă Parlament și ce rămâne după mitingurile celor care vin plătiți de Șor. Este cerul și pământul”, susține liderul asociației.
În opinia sa, prin prisma factorului extern și a imaginii Republicii Moldova, scopul evenimentului a fost atins. Or, ieri Republica a Moldova demonstrat că în această țară toate proteste din ultimii doi ani sunt „prihvatizate” de grupările criminal-politice. „Ieri am discutat cu foarte multă lume. Exact ca și mine, o bună parte din oameni au ieșit nu de aceea că au dragoste față de actuala guvernare, nu pentru că nu au reproșuri și pretenții față de partidul de guvernământ. Mai puține față de Maia Sandu, trebuie să recunoaștem acest lucru și să facem o delimitare. Dar foarte mulți au repetat ceea ce gândesc și eu – noi vrem să arătăm că Republica Moldova aparține oamenilor europeni și votul din toamna anului 2020 și din iulie 2021 nu a fost unul întâmplător. Că vectorul european este magistral în continuare și nu o să facă „poreadcă” acei criminali conduși de un fugar condamnat definitiv și de cei care au devalizat această țară timp de 20 de ani
Alexandru Slusari a mai spus că în primul rând persistă dorința de a arăta Europei și întregii lumi că suntem europeni și că marea majoritatea vrea să trăiască la fel ca europenii. Însă, în opinia sa, pe plan intern acest eveniment rămâne unul singular deocamdată și aceasta nu este suficient. „Mai departe urmează lucru asiduu pe intern și cu activități pentru eurointegrare – cu explicații foarte clare – de ce este nevoie, ce e de făcut etc. Aceste lucruri trebuie realizate profesionist, consecvent și cu preluarea experienței de la alte țării. Și cumva să nu treacă eurointegrarea în eurodemagogie”, a mai spus Alexandru Slusari.
Dezbaterea la tema „Moldova la răscruce: UE și alternativa sa” este ediția a 283-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
