Indicele Libertăţii Presei, care măsoară gradul de libertate a presei din ţările Parteneriatului Estic, relevă că mass-media din Republica Moldova este parţial liberă. Cu anumite progrese pe unele segmente, dar şi cu regrese pe altele, în acest trimestru mass-media din Moldova a înregistrat un indice de 6 din 7. Astfel, Moldova se clasează pe locul doi printre ţările membre ale Parteneriatului Estic cu cea mai liberă presă, prima poziţie fiind ocupată de către Georgia. Cea de-a cincea ediţie a Indicelui Libertăţii Presei a fost lansată de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.
Directorul executiv al CJI, Nadine Gogu, a menţionat că, în comparaţie cu perioada precedentă de evaluare (ianuarie-martie 2014), Moldova îşi menţine poziţia a doua în clasament, dar înregistrează o scădere la nivel de punctaj, de la 1340 de puncte la 1284 de puncte. „Chiar dacă suntem pe locul doi în clasamentul celor şase state din Parteneriatul Estic şi chiar dacă avem indicele şase, oricum încă avem mult de lucru la capitolul libertatea presei”, a spus Nadine Gogu. Ea a menţionat că, desigur, în comparaţie cu Belarus, Azerbaidjan sau Ucraina, lucrurile în Republica Moldova stau mult mai bine, dar dacă s-ar compara cu statele UE, atunci cu siguranţă Republica Moldova nu s-ar fi regăsit nici la mijlocul clasamentului.
În lunile aprilie-iunie, experţii au constatat o degradare clară, pe unele segmente, a situaţiei mass-media din Republica Moldova, comparativ cu perioada precedentă de raportare. Un regres cu 56 de puncte s-a înregistrat la capitolul „Practica”. Directorul publicaţiei de investigaţie jurnalistică „Ziarul de Gardă”, Alina Radu, a menţionat că au existat câteva cazuri de abuzuri, un jurnalist a fost reţinut, iar alt jurnalist a fost atacat. Aceste cazuri, dar şi altele, când autorităţile pornesc anchete, dar fără finalitate, au determinat un punctaj net inferior celui înregistrat în evaluarea anterioară.
Regres s-a înregistrat şi la capitolul „Audiovizualul”. Expertul media Ion Bunduchi a menţionat că în Republica Moldova există doi radiodifuzori publici – Teleradio Moldova, la nivel naţional, şi Teleradio-Găgăuzia, la nivel regional. În primul caz, există o scădere a punctajelor deoarece timp de 3 luni ombudsmanul televiziunii nu s-a manifestat public, iar instituţia, începând cu decembrie 2013, rămâne în continuare fără un Consiliul de Observatori funcţional. Referitor la televiziune regională, expertul a menţionat că instituţia a rămas sub o puternică influenţă politică, în fruntea ei fiind desemnată ex-preşedintele Adunării Populare, Ana Harlamenco. De asemenea, membrii Consiliului de Observatori ai televiziunii sunt aleşi pe criterii politice.
La capitolul „Politică” au fost înregistrate progrese nesemnificative, o creştere a punctajelor cu 4 unităţi, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Expertul în legislaţia mass-media Olivia Pârţac a menţionat că evenimentele care au influenţat, în mare parte, agenda publică a instituţiilor mediatice sunt semnarea, pe 27 iunie, a Acordului de Asociere cu UE şi escaladarea conflictului armat din estul Ucrainei. În aceeaşi perioadă, la capitolul „Politică”, experţii au remarcat necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei cu privire la accesul la informaţie. Şi la capitolul „Internet şi mass-media” s-a înregistrat progrese nu prea importante.
Şeful secţiei politică şi economie din cadrul Delegaţiei UE, Wicher Slagter, a menţionat, în contextul prezentării raportului, că mass-media din Republica Moldova trebuie să depună eforturi ca să fie cât mai liberă. Mai ales în această perioadă, înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, este foarte important să se pună accentul pe pluralism.
Următorul Indice al Libertăţii Presei va acoperi perioada iulie-septembrie.
