De un an și jumătate, în vecinătatea hotarelor țării are loc un război crunt. Chiar dacă nu în măsura în care îi afectează pe vecinii ucraineni, oricum, acest război le-a creat și moldovenilor o sumedenie de probleme pe cele mai diferite dimensiuni. Fiecare persoană se descurcă cum poate în căutarea soluțiilor practice, concrete, pentru aceste probleme, în funcție de capacitățile și resursele pe care le are. Dar, volens-nolens, inițial, toți împreună și fiecare în parte, sunt puși în situația să rezolve o problemă generală. Este problema alegerii morale pe care trebuie să o facă fiecare pentru sine: cine este agresorul și cine este victima? De partea cui este? Trebuie în mod obligator să fie de partea cuiva? Cât de moral este să se declare „neutru”? Despre alegerea statului Republica Moldova și a omului care locuiește în această țară în această confruntare pe viață și pe moarte dintre Ucraina și Rusia, dintre aceste două popoare care până nu demult erau la fel de cunoscute și apropiate, au discutat participanții la dezbaterea publică: „Moldova între Ucraina și Rusia”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că morala reprezintă un set de idei acceptate în societate despre bine și rău, precum și despre normele de comportament care decurg din aceste idei. Noțiunea de morală este una uzuală și se referă la normele de comportament cotidian. Morala e descriptivă și denotă valori personale sau sociale, un cod de conduită sau moravuri sociale. Nu dă judecăți obiective despre bine și rău, ci descrie doar ceea ce este considerat bun sau rău.
„Etica este filozofie morală, este ramura filosofiei care studiază problemele morale. Cuvântul „etică” este de obicei folosit ca sinonim pentru cuvântul „moralitate” și se referă la principiile și tradițiile morale ale anumitor grupuri și indivizi. Etica e mai degrabă normativă și își propune să descrie ceea ce este cu adevărat bine sau rău, care poate fi valoros, independent de valorile sau obiceiurile oricărui popor sau culturi”, a notat expertul.
Potrivit lui, politica este considerată parte a eticii care se referă la guvernarea statului pentru asigurarea securității interne a acestuia și bunăstarea, precum și cooperarea internațională pentru asigurarea securității și bunăstării. Expertul a citat din „Etica Politică” de Herbert Spencer.
„Acum despre rădăcinile eticii. Este vorba despre morala în lumea animală. Și ea ne interesează în măsura în care omul este un animal politic, după cum spune Aristotel. Rădăcinile moralei sunt în instincte și este vorba despre instinctele supraviețuirii și prosperării propriei specii. Etologii au descoperit la animale, atât superioare, cât și inferioare, un set de interdicții instinctive care le sunt necesare și utile în comunicarea cu semenii din specia lor. Este vorba despre lucrarea lui Konrad Lorenz care a descris acest sistem drept „în lumea animală””, a menționat Igor Boțan.
Potrivit lui, primul principiu în lumea morală a animalelor este „Nu-ți ucide semenii. „Ai tăi” sunt indivizi din propria specie sau membri ai grupului „tău”. Când îți ataci adversarul din propria specie, urmează ritualul. Ritualul interzice atacul pe la spate, fără avertisment și fără încercarea de rezolvare pașnică a conflictului. Este interzisă utilizarea unei arme sau tehnici letale la animalele bine dotate cu colți, gheare, venin etc. Nu-i sfâșia pe cei care au luat o ipostază de supușenie. Există o interdicție înnăscută ce nu permite omorârea celui care s-a predat. Totodată, victoria e de partea celui care se apără. Un animal care își protejează vizuina, cuibul și puii este de obicei învingător, întrucât în cazul acestuia instinctele îți permit mai mult”, a mai explicat expertul.
Deputatul Oazu Nantoi, președinte al grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina, consideră că actualul regim al Federației Ruse este unul dictatorial personalizat, cu o ideologie. În opinia sa, ideologia de „русский мир” este un fel de ambalaj al aceleiași ideologii fasciste, xenofobe. Parlamentarul a făcut trimitere la publicația unei agenții ruse de știri din aprilie 2022, în care se menționează despre modul în care Rusia trebuie să procedeze cu Ucraina. Acolo se formulează clar scopul de genocid al poporului ucrainean și lichidarea statului ucrainean. În viziunea sa, acesta nu este decât un manifest al fascismului rusesc.
„Este încă un moment. E o banalitate, dar totuși trebuie de repetat că Federația Rusă este singurul stat care nu recunoaște, sfidează suveranitatea, integritatea teritorială și statutul nostru de neutralitate proclamat unilateral. Pe teritoriul Republicii Moldova se află ilegal trupele Federației Ruse. Federația Rusă și-a încălcat toate angajamentele de a-și evacua aceste trupe de pe teritoriul Moldovei”, susține parlamentarul
El este ferm convins că, dacă Ucraina nu ar fi rezistat în urma acestui atac frontal din partea Federației Ruse, atunci Federația Rusă ar fi ocupat și Republica Moldova. Și tancurile rusești s-ar fi oprit, în cel bun caz pe malul Prutului, așa cum s-a întâmplat pe 28 iunie 1940. „Federația Rusă nu ne recunoaște ca stat, nu recunoaște dreptul nostru la existență și dacă ar fi avut posibilitatea, ne-ar fi ocupat”, opinează Oazu Nantoi.
Parlamentarul s-a referit și la formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean, în care Rusia și Ucraina aveau statut de mediatori. Potrivit lui, inițial, chiar dacă erau nuanțe, cele două state aveau o poziție comună. Însă, situația a început să se schimbe după anexarea Crimeii, în special după ce Rusia a pornit ideea de „transnistrizare” a Ucrainei sub pretextul soluționării conflictului cu unele teritorii ocupate de regiunile Donețk și Lugansk. Situația s-a schimbat radical după data de 24 februarie 2022, când și Republica Moldova și Ucraina s-a pomenit pe aceeași parte a baricadei.
„Rusia aduce ceea ce aduce, pe când Ucraina apără libertatea, drepturile omului, viitorul democratic pe continentul european și în Republica Moldova în special. Aceasta determină relațiile speciale de azi între Republica Moldova și Ucraina, ținând cont de posibilitățile modeste ale Republicii Moldova și de statutul de neutralitate unilateral proclamată, care nu rezolvă nicio problemă, dar oricum impune niște limite”, a mai spus Oazu Nantoi.
Scriitorul Mircea Ciobanu, editor de carte și jurnalist, a menționat că toate politicile revanșarde se pretind a fi întotdeauna pentru „un fel de dreptate”. „Și în acest caz, o etică favorabilă Federației Ruse ar avea motivația că „își apără teritoriile cândva pierdute”. Potrivit lui, în cazul Republicii Moldova, lucrurile s-au simplificat foarte de mult. Și aceasta pentru că, anterior, existau iluzii că actuala formațiune de guvernământ le va arăta socialiștilor care au fost la guvernare că pot fi create relații de bună vecinătate și de bună colaborare cu Moscova. Și anume bazată pe principii de egalitate, dar nu în postură de servili și supuși. „Această iluzie poate ar mai fi durat dacă nu ar fi venit data de 24 februarie 2022, care a limpezit foarte mult lucrurile. Chiar din prima zi a războiului am fost puși în fața alegerii și aproape că ni se dicta această alegere, dacă am fi judecat rațional”, a menționat Mircea Ciobanu.
El a făcut trimitere la discursurile liderului de la Kremlin dinaintea războiului și din ziua de 24 februarie, care reprezintă declarații de revanșardă. Acestea se axează pe recuperarea teritoriilor fostului Imperiului Rus. Un alt aspect ține de recuperarea teritoriilor de influență a Rusiei pierdute prin extinderea NATO.
„În ultimă instanță, urmează să atașăm aici toată teoria lumii ruse pe care au emis-o încă în 2014. Și deodată lucrurile încep să ne facă să ne cutremurăm și ne impun să facem alegerea. O altă cale decât calea pe care am ales-o noi spre lumea civilizată, spre Uniunea Europeană, spre colaborarea cu țările civilizate din spațiul nostru tradițional european – o lume care și-a regăsit libertatea și colaborarea după două măceluri sângeroase. Nu a fost atât de simplu, dar a oferit atâtea posibilități încât toată lumea, fie din Siria, fie din Rusia, fie din fostele republici unionale fug în Europa și nu invers, în Rusia”, explică Mircea Ciobanu.
„Și atunci noi trebuia să facem această alegere, eram obligați să o facem. Cel care ne-a pus pe noi, aproape ne-a trimis pe frontul virtual de susținere a Ucrainei este Vladimir Vladimirovici Putin. Adică nu am mai avut ce să ezităm, pentru că noi acum ar trebui să susținem Ucraina pentru a ne păstra ființa noastră. Este o alegere nu doar etică, etnică, ci și una absolut rațională pentru păstrarea ființei. Aici sunt toate explicațiile”, a mai spus scriitorul.
Dezbaterea publică cu tema „Moldova între Ucraina și Rusia” este a 290-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
