„Moldova are nevoie de un statut de țară candidată și de un sprijin efectiv pentru perspectiva sa de aderare la UE. Aceasta va fi atât o țintă clară, cât și un mesaj politic puternic pentru a mobiliza majoritatea cetățenilor care împărtășesc aceleași ambiții și care fac parte fie din societatea civilă, din comunitatea de afaceri, din spectrul politic, ori sunt cetățeni obișnuiți...”
---
La câteva zile distanță de evaluarea de către Bruxelles a chestionarelor transmise de Republica Moldova, Ucraina și Georgia, șansa de a le acorda statutul de țară candidată la UE alimentează nu numai ambițiile pro-occidentale ale celor trei țări, ci și reziliența acestora în confruntarea cu provocările actuale în materie de securitate. Ucraina a căzut victimă unui război nejustificat, brutal și ilegal, iar lumea nu trebuie să piardă din vedere tragedia umană de proporții fără precedent care se desfășoară la doar câteva sute de kilometri de granițele noastre.
Cu toții ne îndeplinim rolul în a-i ajuta pe semenii ucraineni, iar Moldova este, de fapt, țara care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor de la începutul invaziei - o sarcină istovitoare pentru o țară care se luptă să-și țină finanțele sub control de ani de zile, fiind acum supusă unui stres economic sever pe fondul inflației, al dependenței energetice puternică de Rusia, al creșterii vertiginoase a prețurilor la energie și al pierderii oportunităților de export către Est. Toate aceste provocări nu ar fi putut apărea atât de repede și atât de concertat fără eforturile Moscovei de a menține o vecinătate slabă și dependentă, care se întind pe zeci de ani.
Rachetele rusești din Ucraina au fost precedate de o agresiune mult prea bine cunoscută țărilor noastre. De la atacuri militare la atacuri hibride, Moscova acționează pe baza unui set de instrumente consacrat, ce include dezinformare și propagandă, sprijin pentru proxy politici, ocupație ilegală și fenomene asociate, instrumentalizare a energiei și a spațiului cibernetic. Moldova le-a cunoscut pe toate: de la război efectiv la începutul anilor ‘90, care a dus la ocuparea ilegală a 12% din teritoriul său, până în prezent, la lideri care acționează conform instrucțiunilor Kremlinului și la atacuri asupra perspectivelor sale economice, a securității energetice și a spațiului informațional.
Cu toate acestea, încrederea societății în "bunele intenții" ale Moscovei s-a degradat rapid, iar schimbările politice au permis Uniunii Europene să dea o mână de ajutor mai întâi în 2009, prin Parteneriatul Estic, iar apoi în 2014, prin Acordul de Asociere. Cu unele variații, toate cele trei țări cunoscute acum ca "Trio-ul Asociat" (Moldova, Ucraina și Georgia) au urmat căi similare în transformarea lor democratică, în care angajamentele pro-reformă și legăturile politice cu UE au acționat drept cel mai important catalizator. Trio-ul Asociat a reprezentat pentru mulți ani o poveste de succes a europenizării proactive, stimulată de oportunități fără precedent de aliniere la nivelul politicilor publice și beneficii extraordinare pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Acesta este motivul pentru care, având în vedere depunerea cererilor celor trei țări de aderare la UE în luna martie, orice decuplare în ceea ce privește acordarea statutului de țară candidată la UE ar putea să nu fie cea mai inspirată - sau inspirațională - modalitate de acțiune. În realitate, aderarea Moldovei la UE a fost accelerată de războiul de la frontierele sale, dar aceasta a fost și este esența proiectului european, care a apărut ca răspuns la războiul brutal și autoritarismul de pe continentul european. De la tragediile care au făurit spiritul european, pe care îl împărtășim cu toții cu mândrie, un bloc politic și economic ca niciun altul oferă acum stabilitate, dezvoltare și prosperitate pentru sute de milioane de cetățeni.
Este firesc ca o țară ca Moldova, cu istoria sa zbuciumată și energia ei nou-descoperită după alegerile legislative din iulie 2021, să aspire să devină parte a familiei europene. Țara este mai mult decât pregătită să depună eforturile necesare, iar liderii săi știu foarte bine că aceasta nu este o sarcină ușoară. Moldova a lucrat deja din greu pentru o mobilizare națională incluzivă a autorităților, a societății civile, a mediului de afaceri și a diasporei, pentru a completa răspunsurile la chestionarele Comisiei în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, țara nu caută scurtături, ci o oportunitate de a arăta de ce este capabilă, dar și o șansă reală la un proiect reînnoit, de inspirație europeană, de construire a națiunii.
De asemenea, este firesc ca și capitalele europene de la care există așteptarea să accepte cererea Moldovei de aderare la UE să-și pună întrebări asupra propriilor câștiguri - însă, ca răspuns, trebuie să ne reamintim valoarea extinderii în cazul României și Bulgariei, deoarece aderarea celor două țări la UE a fost, de asemenea, o extindere a spațiului valorilor comune și al prosperității, precum și a piețelor pentru investitorii europeni. În plus, perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest a permis, de asemenea, o extindere a alinierii la politica și standardele UE, care s-a dovedit valoroasă chiar și în contextul actual de securitate.
Suntem conștienți de faptul că extinderea UE a declanșat, în special în ultimii ani, unele sensibilități și chiar un sentiment de oboseală în cadrul UE însăși, dar rezultatele Conferinței privind viitorul Europei și propunerea pentru o "Comunitate politică europeană" complementară indică faptul că liderii UE caută modalități creative și orientate spre viitor de a revigora politica de extindere și de a aprofunda procesul de integrare europeană.
Acum, odată cu consecințele economice ale războiului din Ucraina, UE se află în poziția dificilă de gestionare a așteptărilor cetățenilor, instituind în același timp mecanismele adecvate de oprire a crizei. Pentru a răspunde tuturor provocărilor, Moldova este cu siguranță pregătită să aducă o contribuție pozitivă. Ca societate, aceasta și-a dovedit empatia în gestionarea actualei crize a refugiaților, în timp ce instituțiile sale au demonstrat o reziliență remarcabilă.
În acest context, țara poate, cu siguranță, să facă și mai multe eforturi în calea sa europeană către transformări democratice. Moldova are nevoie de un statut de țară candidată și de un sprijin efectiv pentru perspectiva sa de aderare la UE. Aceasta va fi atât o țintă clară, cât și un mesaj politic puternic pentru a mobiliza majoritatea cetățenilor care împărtășesc aceleași ambiții și care fac parte fie din societatea civilă, din comunitatea de afaceri, din spectrul politic, ori sunt cetățeni obișnuiți.
---
Radu Magdin este analist român, fost consilier al Prim-miniștrilor României și Republicii Moldova.
---
Acest Op-Ed este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO.md, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin autorului. Opinia a fost publicată prima data de Emerging Europe la 3 iunie 2022.