Op-Ed
	Cu cât mai polarizată este societatea, cu atât mai adânc pătrund conspirațiile și mai greu pot fi extrase din spațiul public...
Dionis Cenușa, Columnist principal

Oricare vor fi rezultatele alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, se poate afirma cu suficientă siguranță că ele vor fi influențate de existența anumitor mesaje legate de teorii conspiraționiste și așa-zisele „revoluții colorate”, dar mai ales de fuziunea acestor două fenomene. Mai mult, influența acestora se va face resimțită și în turul doi, dacă acesta va exista, în care vor trece doi din cei opt candidați. În orice caz, este inevitabilă situația în care cei șanse candidați restanți vor fi abordați pentru a suplimenta bazinele electorale ale primilor doi. Populismul transversal și lipsa completă a liniilor doctrinare de demarcare va ușura migrația facilă a voturilor în orice direcție.

Pandemia formează variabila cu cele mai multe necunoscute, deoarece comportamentul votanților va fi modelat, în primul rând, de restricțiile impuse de autoritățile sanitare, dar și de atitudinea vizavi de riscul de infectare, per se. La indicația autorităților sanitare, Comisia Electorală Centrală a introdus măsuri pentru protecția funcționarilor electorali și a cetățenilor. Chiar și în asemenea condiții, riscurile de contagiere în afara secțiilor de votare persistă. Cei mai defavorizați sunt persoanele în etate și moldovenii aflați în state, precum Spania (4 secții de votare) și Franța (8 secții de votare), care au introdus recent starea de urgență. Restricții de ordin sanitar au fost restabilite în alte state europene, inclusiv acolo unde votarea este posibilă la ambasadele ce reprezintă Moldova simultan în mai multe țări (Austria). În aceste țări, din cauza carantinei, părăsirea localităților de reședință și a țărilor este perturbată. De aceea, deplasarea la secțiile de votare devine mai problematică, implicând costuri adiționale, iar uneori și interacțiunea, posibil nedorită, cu autoritatea națională. Pe fundalul avalanșei de infecții noi, din totalul de 36 de țări (139 de secții de votare), în circa jumătate dintre acestea sunt raportate cerințe sanitare (semi-)stricte (MFA.gov.md, 31 Octombrie 2020). Deși în majoritatea cazurilor nu au apărut impedimente în calea exercitării votului, restricțiile existente conțin un efect de descurajare pentru participarea în primul tur. La scrutinul din 2016, moldovenii emigrați au ales să voteze mai activ în turul doi – 138,720 voturi față de 67,205 voturi în primul tur (IPN, 22 Septembrie 2020). Pandemia sporește apelul la asemenea raționamente la prezidențialele din 2020.

Impactul conspirațiilor aruncate în spațiul public nu poate fi măsurat. Este însă clar că în măsură egală ca și „știrile false” (fake news), conspirațiile pot juca un rol major în mobilizarea anumitor sentimente contra statului, guvernului sau anumitor forțe politice. Spre deosebire de teoriile conspiraționiste mai elaborate și universale legate bunăoară de proveniența pandemiei sau vaccinul pentru contracararea COVID-19, în Moldova, circulă conspirații de anvergură inferioară. Lansate înainte de alegeri, acestea pot supraviețui chiar și până după al doilea tur, diminuând semnificativ legitimitatea alegerilor și credibilitatea rezultatului final. Indiferent de numele câștigătorului, deasupra acestuia va plana suspiciunile unei victorii nemeritate, obținute prin inginerie politică dubioasă locală sau externă.

Momentul conspirațiilor – între “falsificarea” alegerilor și “revoluția colorată”

La observarea conspirațiilor ce au fost descărcate în spațiul public autohton înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale poate ajuta definiția oferită de Joseph E. Uscinski. Potrivit acestuia, teoriile conspiraționiste constituie “explicarea neverificată a evenimentelor din trecut, prezent și viitor sau a circumstanțelor considerate drept factori cauzali ce favorizează grupuri mici de persoane puternice, care lucrează în secret pentru propriul interes și împotriva interesului comun”.

Mediul electoral moldovenesc este intoxicat de câteva conspirații atât de origine locală, cât și străină. Înainte de toate, opoziția de la Chișinău a pedalat intens ideea despre “pregătirea fraudării alegerilor”. Nici observatorii naționali, nici cei internaționali nu au oferit dovezi concludente în acest sens. În cele 5 rapoarte de monitorizare, publicate de unica organizație din țară specializată în monitorizarea alegerilor - Promolex - sunt enumerate diverse neregularități. Inegalitatea în acoperirea mediatică, utilizarea resurselor administrative, incongruențele din registrul votanților sau neraportarea anumitor cheltuieli financiare figurează în rapoartele Promolex. Asigurarea votării pentru populația din regiunea transnistreană (42 secții de votare) sau majorarea numărului secțiilor de votare deschise în Rusia (de la 8 secții în 2016 până 17 secții în 2020) sunt atestate ca riscuri. Totuși, contrar convingerii opoziției, aceste circumstanțe nu sunt calificate drept “pregătire a falsificării alegerilor” de către observatorii naționali și internaționali. Evaluările făcute de multitudinea reprezentanților societății civile, de asemenea, scot în evidență iregularități. Sunt probate imperfecțiunile sistemice ale cadrului legal-instituțional în domeniul electoral, dar nu este validată nicicum iminența falsificării alegerilor. Chiar dacă scopul primordial al acestei conspirații este ca votanții să iasă masiv la vot contra ipoteticii “fraudări”, opoziția diminuează, în mod asumat, credibilitatea întregului proces electoral în care participă.

Ulterior, reprezentații diplomației ruse și ai serviciile secrete externe - Sergey Lavrov și, respectiv, Serhey Narîșkin – au inoculat mesajul că SUA intenționează să provoace o “revoluție colorată” în Moldova (3DCFTA, 23 Octombrie 2020). Inițial, această conspirație nu a fost susținută nici măcar de către Igor Dodon, cel mai pro-rus candidat din aceste prezidențiale, care s-a arătat convins că nimeni – Rusia, SUA sau UE - nu are nevoie de destabilizarea situației din țară. În general, „revoluțiile colorate” reprezintă tentativele reușite sau eșuate de presionare și schimbare a guvernării, în urma contestării rezultatelor alegerilor și grație protestelor în masă. În versiunea rusească, “revoluțiile colorate” constituie operațiunile de răsturnare a regimurilor politice prietenoase Rusiei. Teoretic, rezultatele alegerilor moldovenești ar putea fi contrazise de către opoziție, care deja a vorbit despre falsificarea alegerilor. Contestarea poate avea loc până la și după turul doi, iar Maia Sandu a anunțat că cetățenii vor ieși la proteste contra fraudării. Totodată, alt lider al opoziției Andrei Năstase este pregătit să apeleze la veteranii războiului de pe Nistru (“Forța Veteranilor”) pentru a preveni, inclusiv cu forța, transportarea votanților din regiunea transnistreană (NewsMaker, 30 Octombrie 2020). Concomitent, premierul moldovean Ion Chicu s-a arătat determinat „să prevină” acțiunile ce incită la evenimente similare celor din aprilie 2009 (Unimedia, 30 Octombrie 2020). În mod considerabil, rădăcinile pe care le-a prins conspirația cu privire la tentativa de a importa “revoluția colorată” în Moldova rezultă din contopirea acesteia cu conspirația opoziției despre “falsificarea” iminentă a alegerilor, urmată de proteste.

Nu în ultimul rând, de natură conspirativă este retorica anti-societatea civilă lansată de deputatul din partea Partidului Socialiștilor, Bogdan Țîrdea. Prin intermediul cărții sale întitulate „Societatea civilă a Republicii Moldova: sponsori ai ONG-urilor, războaie culturale”, el a dat start unei campanii de discreditare a ONG-urilor moldovenești care primesc finanțare din SUA și UE. Sectorul non-guvernamental este definit ca “agent” al influenței occidentale, care ar ține în captivitate statul și instituțiile sale. Sunt vizate inclusiv organizațiilor non-guvernamentale care monitorizează alegerile prezidențiale, precum și mass-media, care fie este neutră sau simpatizează opoziția. Deși societatea civilă a condamnat atacurile deputatului Socialist, conspirația construită de Țîrdea a pătruns și va circula în spațiul public o perioadă de timp indefinită. Vor fi necesare eforturi substanțiale pentru anihilarea acesteia, inclusiv prin comunicare strategică, sporirea transparenței și demonstrarea utilității societății civile pentru procesele democratice din țară. Până atunci, între primul și cel de-al doilea tur al prezidențialelor din 2020, conspirația lansată de Țîrdea va fi folosită de către Socialiști în două scopuri. Pe de o parte, criticile societății civile despre corectitudinea alegerilor vor fi suspectate de partizanat (geo)politic, dacă vor ținti în Igor Dodon și Socialiști. Iar, pe de altă parte, intoxicarea imaginii societății civile pune în dificultate atât opoziția în frunte cu Maia Sandu, care mizează pe sprijinul, deseori deschis, al celor care activează în mediul civic. De asemenea, riscul de intoxicare a imaginii în lanț îl comportă, de asemenea, acele instituții occidentale, care vor decide să se solidarizeze cu societatea civilă.

În loc de concluzii...

Durata și profunzimea impactului conspirațiilor depinde de circumstanțele socio-politice și economice, dar și de ținta acestora. Cu cât mai polarizată este societatea, cu atât mai adânc pătrund conspirațiile și mai greu pot fi extrase din spațiul public. Din aceste considerente, utilizarea conspirațiilor în scopuri politice, mai ales în context electoral, pot avea consecințe imprevizibile pentru stabilitatea țării și credibilitatea rezultatelor electorale finale.

Discuțiile despre aflarea Moldovei în pragul unei “revoluții colorate”, dirijate din exterior, au început de la Moscova și a fost preluată de guvernarea de la Chișinău. Ambele încearcă să exploateze demersul opoziției moldovenești despre “falsificarea” alegerilor și inevitabilitatea protestelor. Această contopire a conspirațiilor rusești cu cele locale moldovenești generează un teren propice pentru confuzii și suspiciuni colective reciproce între susținătorii unor anumiți candidați.

În pofida conspirațiilor propagate, cadrul legal moldovenesc permite contestarea parțială sau exhaustivă a alegerilor. De acest drept beneficiază orice candidat electoral. Exercitarea lui nu necesită aprobarea factorilor externi. Desfășurarea protestelor publice, reprezintă un drept constituțional, a cărui aplicare poate fi însă complicată de restricțiile epidemiologice. Atât contestarea, cât și protestele sunt instrumente legale într-o democrație. De aceea, acestea nu trebuie să fie interpretate drept acțiuni menite să răstoarne regimul existent, înfăptuind o nouă “revoluție colorată” în spațiul CSI.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.