Fondul rutier riscă să piardă circa 380 de milioane de lei. Cel puţin de această părere sunt experţii Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care au analizat proiectul legii pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 72. Experţii institutului constată că proiectul presupune reducerea defalcărilor la Fondul rutier din volumul accizelor la produsele petroliere de la 80% la 46,05%, transmite IPN.
Actualmente printre principalele surse financiare de constituire a fondului rutier se numără accizele la produsele petroliere (80% din totalul accizelor la produsele petroliere) şi taxele rutiere percepute conform legislației fiscale. „Ca urmare a aprobării modificărilor, cetățenii țării nu numai că vor avea de suferit din cauza drumurilor mai slab întreținute şi de calitate proastă, dar Guvernul va fi expus pericolului de a pierde finanțările contractate de la instituțiile financiare internaționale. Majorarea veniturilor fondului rutier şi menţinerea proporţiei de 80% a defalcărilor din accize către fondul rutier, sunt angajamente ale Moldovei asumate faţă de instituţiile financiare internaționale în toate acordurile pentru finanţarea reabilitării drumurilor”, menționează Sergiu Tofilat, expert IPRE.
O altă modificare constă în eliminarea din lege a cerinței ca soldurile din mijloacele şi fondurile speciale, utilizate în alte destinații, să fie restituite până la finele anului bugetar. Potrivit experţilor, această modificare poate crea un precedent periculos, deoarece nu va mai exista siguranța că taxele achitate de către anumite grupuri de cetățeni vor fi utilizate conform destinației inițiale. „Dacă e să vorbim despre Fondul rutier, aceasta înseamnă că veniturile din impozitele achitate de către şoferi vor putea fi utilizate de autorităţi în diverse scopuri precum servicii sociale, salarii etc. Şi, în acelaşi timp, statul cu siguranţă va rata obiectivul important de a majora sursele Fondului rutier până la 1 499 milioane lei în 2015 şi 1 650 milioane lei în 2016”, conchide expertul Eugen Ghileţchi.
Nota analitică a fost realizată în cadrul proiectului IPRE de elaborare a politicilor publice împreună cu cetățenii, care este susținut de European Endowment for Democracy.
