În iulie 2014, Agenţia de presă IPN a desfășurat o campanie de informare întitulată: „Mituri şi adevăruri despre Acordul de Asociere”, care a avut menirea să abordeze principalele temeri legate de procesul de semnare şi ratificare a respectivului acord. La aproximativ trei ani distanţă, revenim la aceleaşi surse şi la aceleaşi subiecte pentru a vedea cum s-au schimbat lucrurile în evoluţie şi dacă aşteptările din ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE s-au adeverit.
---
„Agricultorii din Moldova nu vor face faţă standardelor Uniunii Europene.”
Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, spune că o bună parte din agricultori au dat dovadă că se pot conforma la standardele europene, inclusiv obţin certificări recunoscute pe plan mondial. Declarațiile precum că agricultorii din Moldova nu vor face faţă standardelor Uniunii Europene s-a dovedit a fi un mit.
„Este puţin să ai standarde europene şi să fii conform rigorilor UE. Cel mai greu e să fii competitiv. În primul rând sub aspectul prețului. Dar şi să fii promovat pe piaţa UE, mai ales când vine vorba de fructe. Dacă ne uităm la dinamica exporturilor, cel mai problematic Moldova stă la capitolul merelor, a prunelor. Mai bine a fost accesată piaţa strugurilor de masă, fiind valorificată toată cota, dar şi a cea zahărului. Timp de trei ani, producătorii avicoli au reuşit să exporte ouă pe piaţa europeană, iar în maximum doi ani se aşteaptă soluţionarea problemei ce ţine de exportul cărnii moldoveneşti pe piaţa comunitară”, a spus Alexandru Slusari.
Problema competitivității este legată de accesul la finanțare. „Nu putem fi competitivi în condițiile în care agricultura rămâne Cenușăreasă”, a subliniat Alexandru Slusari. Acesta face trimitere la Fondul de subvenționare a agricultorilor, spunând că este în descreștere dacă este să analizăm echivalentul în valută a sumelor alocate. În 2014 Fondul de subvenționare a agricultorilor era de circa 35 de milioane de euro, în 2016, dacă ținem cont de devalorizarea monedei naționale, a fost de 33 de milioane de euro. Slusari explică relevanța comparației echivalentului în valută a sumelor Fondului de subvenționare prin faptul că 90% din inputurile agricultorilor sunt importate. Și tot ce ţine de investiții se face în valută străină. „Ramura a avut de suferit drastic în urma furtului miliardului, dincolo de problema că de trei ani practic nu există o politică agrară”, a adăugat Președintele UniAgroProtect.
Acesta a subliniat că foarte mulţi agricultori au suferit din cauza diferenței de curs, cheltuielile pentru procurarea resurselor s-au majorat cu 30%-40%. Pe de altă parte, statul nu a făcut nici 20% din cele necesare ca agricultura să treacă la alt nivel şi să devină competitivă.
„Speculaţiile precum că după semnarea Acordul de Asociere cu UE a fost afectat exportul din Moldova şi că piaţa autohtonă a fost invadată de produse europene sunt o aberaţie. Acordul nu trebuie comentat sub aspect politic. Acesta prevede toată lista de mărfuri la care taxele vamale pe o perioada destul de lungă rămân intangibile. Și dacă ne referim la fructe, este vorba de cinci-zece ani. Spre exemplu, pentru măr timp de zece ani taxele vamale rămân neschimbate”, a spus Alexandru Slusari.
Aceasta a adăugat că există totuși problema reexportului ilegal, dar pune acest lucru pe seama corupţiei. Problema a existat și până la semnarea Acordului de Asociere. Alexandru Slusari a spus că funcționarii corupţi din Republica Moldova, care trădează propriii producători agricoli, eliberează certificate fitosanitare sau certificate de origine pentru marfa concurenților din alte state.
„Am avut cazul când două mii de certificate fitosanitare din Moldova au fost eliberate pentru merele din Polonia, ceea ce este un act de înaltă trădare, iar reexportul nu are nimic cu Acordul de Asociere. Este problema statului nefuncțional şi corupt. În mod normal trebuie de discutat cu reprezentanţii Federaţiei Ruse şi de văzut cum putem înăspri sancțiunile de reexport ilegal”, a spus Alexandru Slusari. Potrivit președintelui UniAgroProtect, dacă în câțiva ani nu se va acţiona pentru a combate corupţia, agricultorii autohtoni vor fi distruși.
Despre informația prezentată de președintele Igor Dodon, că Moldova a exportat doar 60 de tone de mere în UE, în timp ce în țară s-au importat 1200 de tone de mere poloneze, Alexandru Slusari a spus că explicația este că producătorii de mere autohtoni nu sunt competitivi pe piața europeană şi nu pot soluționa problema garanțiilor bancare, care sunt necesare pentru marfa non-europeană. Faptul că se invocă cele 1200 de tone de mere introduse în tara, de fapt se trişează, pentru că au fost importate în extra-sezon (februarie-martie) când se termină mărul autohton. Președintele UniAgroProtect a mai spus că problema importului abuziv ține de fapt de Ucraina. Problema vine de acolo, nu din UE. Producătorii ucraineni invadează piaţa Moldovei cu produse din carne, lactate şi suferă mult industria alimentară moldovenească.
Alina Marin, IPN
Articolul la aceeași temă, publicat în iulie 2014, poate fi accesat aici.
