Întru resetarea relațiilor moldo-ruse, președintele ales, Maia Sandu, ar fi binevenit să redacteze o agendă de priorități în dialogul cu Federația Rusă și să fie consecventă pe promovarea acestora. La fel, să asigure respectarea intereselor naționale ale Republicii Moldova, inclusiv prin o bună gestionare legată de problemele sociale și economice cu care se confruntă cetățenii țării. Sunt o parte din recomandările din partea expertului Mihai Mogîldea, lider de echipă în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, formulate în cadrul dezbaterii publice „Resetarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale: probleme, soluții, priorități”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul mai sugerează președintelui ales să asigure cât mai curând posibil independența energetică a Republicii Moldova și anume prin valorificarea oportunităților de interconectare energetică cu piața europeană. În opinia lui Mihai Mogîldea, viitorul președinte al țării ar trebui să valorifice și să explice foarte clar, atât publicului din Republica Moldova, dar și oficialilor ruși, că relațiile economice și dialogul politic cu UE nu limitează în niciun fel potențialul de cooperare economică cu Federația Rusă. De asemenea, Maia Sandu e necesar să vină cu o abordare de combatere a dezinformării și a acțiunilor Federației Rusă în acest domeniu, prin care cea din urmă încearcă să schimbe unele poziții, percepții ale publicului din Republica Moldova față de problemele prioritare cu care se confruntă acesta.
Referindu-se la schimbul de replici dintre Maia Sandu și Ministerul de externe a Federației Ruse, legate de retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, Mihai Mogîldea susține că acest fapt demonstrează că există potențial și șanse foarte mari ca în abordarea președintelui Republica Moldova față de partea rusă să nu mai existe acea „lipsă de respect și demnitate față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat. Acest lucru nu-i face bucuroși pe reprezentații Federației Ruse și asta demonstrează că prin mesajele pe care le transmit de la Moscova, ei încearcă să ofere o mână de ajutor intențiilor și acțiunilor pe care le pregătesc la Chișinău Partidul Socialiștilor. Rămâne să vedem în ce măsură poziția prezentată de Maia Sandu va fi susținută și consolidată în următorii patru ani un Guvern, cu un plan de lucru, cu o agendă bine stabilită, menită să asigure un dialog bazat pe interesele noastre naționale. Asta este prioritatea la ora actuală: să asigurăm că la nivelul Președinției și Guvernului va exista în perioada următoare o poziție consolidată, menită să valorifice potențialul de cooperare cu Federația Rusă în strânsă conexiune cu interesele noastre naționale și valorificând oportunitățile care există. Până la urmă, este vorba despre comerțul bilateral, despre dialogul pe dimensiunea sectorului energetic - probleme care pentru Republica Moldova sunt de o importanță majoră la ora actuală”, a spus expertul.
Componenta politică a relațiilor bilaterale este paravanul sub care se discută toate celelalte domenii de cooperare, menționează Mihai Mogîldea. După părerea sa, problemele curente aflate pe agenda politică, ce țin de relațiile comerciale, de securitate, cooperare multilaterală cu Federația Rusă, vizează și integrează în sine și componenta socială, inclusiv în ceea ce ține de problemele cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă. „Dacă ne uităm strict la dialogul politic din ultimii ani, putem observa că am asistat la mai multe perioade în care s-a încercat dinamizarea acestui dialog, după care acesta a intrat într-o perioadă de tensionare, în care interesele private ale anumitor oameni politici de la Chișinău au primat asupra bunei funcționării a cooperării cu Federația Rusă și au afectat acest dialog, pentru că și din partea cealaltă există grupuri de interese, persoane cu unele afaceri, atât în regiune, cât și în Republica Moldova care doresc ca pe agenda de cooperare să primeze unele aspecte sau altele”, a remarcat expertul.
Acesta observă că din 2016, când a fost ales, președintele Igor Dodon, la nivel declarativ, a încercat să prezinte relația moldo-rusă ca fiind una resetată, dinamizată, cu multiple întâlniri, participări la diferite formate de discuții. „Dar dacă ne uităm strict la rezultate, putem vedea că practic multe lucruri nu s-au schimbat. Problemele economice aflate pe agendă sunt la același stadiu, așa cum erau în 2016 sunt și în 2020, cu embargouri funcționale pe unele sectoare ale economiei. Putem vedea că chiar dacă la nivelul Președinției s-au spus multe și frumoase despre cum a reușit președintele Dodon să aducă multe benefici pentru statul Republica Moldova pe sectorul economic, energetic, acestea nu au fost simțite pe larg de cetățeni”, a subliniat Mihai Mogîldea.
Mihai Mogîldea e de părere că marja de manevră a Republicii Moldova în relațiile bilaterale, este aceea pe care țara dorește să și-o asume, iar atât timp cât „mergi cu capul plecat la Moscova și te prezinți ca un vasal al regimului de acolo, vei fi abordat în cadrul negocierilor sub această formă”. Expertul afirmă că, în Republica Moldova, ca și în alte state din CSI, Rusia are o influență destul de mare asupra fenomenelor politice din țară, dar și asupra societății și este foarte important ca în această relație bilaterală Republica Moldova să aibă o agendă consecventă și să-și păstreze pozițiile pe problemele cheie. „Atât timp cât nu ești consecvent în această relație cu Federația Rusă și nu te conduci de o agendă unde primează interesele naționale, nu putem vorbi despre un echilibru în procesul de negocieri. Or, ceea ce am observat în ultimii ani, este că un președinte a cărui poziție este controlată de către Kremlin nu face decât să atenteze la eficacitatea și la consolidarea dialogului cu Federația Rusă pe problemele cheie și rezolvarea lor”, a spus Mihai Mogîldea.
Dezbaterea publică cu tema: „Resetarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale: probleme, soluții, priorități”, este ediția a 161-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
