Condiționalitățile nu sunt lucrurile cerute de Uniunea European și nici nu sunt necesare UE. Acestea vin în serviciul cetățenilor și sunt concentrate pe ajutare, reformare și pe susținerea cetățenilor. Este opinia lui Mihai Mogîldea, lider de echipă programul europenizare de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene. „Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea, astfel încât să nu existe interpretări eronate că, iată, UE cere, iar dincolo, Federația Rusă oferă bani gratis. Or, bani gratis nu oferă nimeni și acest lucru a fost vizibil atunci când s-a discutat acel acord de împrumut rusesc în valoare de 200 de milioane de euro”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor publice „Despre calitatea relației UE-RM prin prisma celor șase condiții noi și vechi”, organizate de Agenția de presă IPN.
Mihai Mogîldea a declarat că, atunci când un guvern nu are performanțe și nu atinge rezultatele dorite, nu îndeplinește angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană, sunt impuse condiționalități pentru a-l resposanbiliza. Este un mod de a aduce Guvernul în situația în care acesta este obligat, prin anumite pârghii, să contribuie la modernizarea, democratizarea și reformarea țării pe care o conduce.
Expertul susține că o parte din cele șase condiționalități, formulate în cadrul recentului acord privind asistența financiară în sumă de 100 mln de euro, au fost menționate și în acel Memorandumul semnat în 2017 pentru acordarea asistenței macrofinanciare de o sută de milioane de euro. Potrivit lui, de exemplu, investigarea furtului miliardului a stat întotdeauna în capul mesei în discuțiile dintre UE și Republica Moldova, atunci când se negocia orice tip de asistență.
O altă condiționalitate se referă la armonizarea Codului Vamal cu legislația comunitară. „Și aici autoritățile sunt practic la etapa finală – Guvernul a aprobat un proiect de lege, care a fost votat și de Parlament în prima lectură și cel mai probabil, acesta va fi adoptat în lectură finală în luna septembrie”.
Ce ține de activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, spune Mihai Mogîldea, la acest capitol discuțiile au pornit de mai mult timp. „Au venit o serie de propuneri de la Comisia de la Veneția și a existat un dialog destul de controversat în luna decembrie a anului trecut. A fost resimțită acea reticență a majorității parlamentare de a lua în calcul și de a include recomandările acestei instituții în proiectul de lege aprobat atunci în prima lectură”, a spus el.
„Practic, ceea ce încearcă UE, este să accentueze necesitatea continuării eforturilor pe dimensiunea CSM. Să pună mai multă presiune asupra Guvernului, ca aceste numiri controversate de la sfârșitul lunii iulie, și criticate, inclusiv de ambasadorul UE la Chișinău, să fie bazate pe o motivație, pe anumite reglementări, să existe un fundament juridic mult mai extins. Să nu mai existe ingerința politicului în activitatea CSM, instituție controlată de către decidenții politici, indiferent de guvernele care au existat pe parcursul mai multor ani”, opinează expertul IPRE.
În ceea ce ține de Autoritatea Națională de Integritate, Mihai Mogîldea spune că aici există discuții mai vechi. Pornind de la crearea ANI și până la consolidarea structurii, instituția a beneficiat de sprijin european, dar nu a reușit să livreze rezultate, conform așteptărilor UE și ale cetățenilor Republicii Moldova. Potrivit lui, aici condiționalitățile țin strict de acțiunile menite a investiga integritatea decidenților politici și a funcționarilor.
„Este clar că au existat anumite restanțe pe dimensiunea reformelor vizate de aceste condiționalități. De aceia Uniunea Europeană le readuce în atenția Guvernului și a publicului, spunând că dorește ca eforturile să fie continuate pe dimensiunea acestor reforme”, a spus Mihai Mogîldea.
Dezbaterile „Despre calitatea relației UE-RM prin prisma celor șase condiții noi și vechi”, sunt ediția a 147-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
