Alegerile europarlamentare din 2019 vor testa nu doar capacitatea Uniunii Europene de a asigura un progres pe dimensiunile de politici aflate în continuă implementare, dar și va oferi un indicator al participării la vot a cetățenilor europeni. Alegerile sunt un instrument care arată cât de mult înțeleg oamenii ce se întâmplă la Bruxelles, cât de mult influențează deciziile UE viața lor de zi cu zi și în ce măsură cred ei că pot influența asupra deciziilor UE. De această părere este Mihai Mogîldea, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care a fost expusă la dezbaterile publice „Alegerile europarlamentare 2019: impact pentru Moldova”, ediția a 110-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova. În acest sens, expertul a dat exemplul Slovaciei, în cazul căreia, la ultimele alegeri rata de participare a fost de doar 13%, tendință păstrată și de alte țări care au devenit membre UE după anii 1990.
Mihai Mogîldea, a declarat că, per general, alegerile europarlamentare din 2019, cu siguranță, au un potențial mai mare în comparație cu cele din 2014. „Cifrele de la scrutinele naționale arată că populismul în Europa este, din păcate, într-o continuă creștere. Au existat exemplele mai multor alegeri din țări precum Italia, care au demonstrat că aripa populistă deține un electorat relevant. Nu este important ca și procentaj, nu deține o majoritate, dar aceste opțiuni nu sunt doar ale partidelor, ci vin din partea electoratului care este mai reticent față de unele politici ale UE, față de valorile europene, acțiunile instituțiilor europene, dar și interacțiunea lor cu oamenii simpli. Există cumva o ruptură la nivelul acesta de relații dintre liderii europeni, instituțiile europene și oamenii din țările membre UE. Și acest lucru este criticat mai bine de 20 de ani în cadrul Uniunii Europene că cetățenii nu au mecanisme directe prin care pot influența procesul decizional în cadrul UE”, a notat expertul.
Potrivit lui, s-au făcut unele schimbări, în special după 2009, prin introducerea inițiativei cetățenești, prin lărgirea competențelor Parlamentului European. Și, în opinia sa, este important de accentuat că PE este practic instituția care trebuie să asigure comunicarea indirectă dintre cetățeni și Comisia Europeană – instituția care vine cu inițiativele de politici în cadrul UE. Expertul a mai specificat faptul că atribuțiile și competențele Parlamentului European au fost schimbate pe parcursul anilor pentru a-l transforma într-o instituție supranațională. PE nu reprezintă interesele țărilor membre, ci reprezintă interesele UE ca și structură supranațională, cumva diferit față de Consiliul European. Mihai Mogîldea a mai declarat că PE este un exemplu interesant cum familiile de partide europene reușesc să comunice și să asigure o instituție funcțională, stabilă.
„Deci, putem vedea că și acolo grupuri care au viziuni ideologice diferite – socialiștii, popular-europenii, liberalii, iar câteodată și reformiștii – reușesc să comunice pe unele dosare de importanță majoră. Și cred că în următorul mandat vom avea o situație în care atât popular-europenii, cât și socialiștii, liberal-democrații vor reuși să asigure această majoritate funcțională pentru subiecte de importanță majoră pentru UE”, a mai spus Mihai Mogîldea.
Vorbind despre soluțiile care ar îmbunătăți relația Republicii Moldova cu UE, Mihai Mogîldea, susține că „acestea rezidă în capacitatea Republicii Moldova de a livra rezultate mai bune, iar instrumentele necesare pentru asta stau la dispoziția Moldovei, doar că aplicarea lor depinde de voința politică”. „Asta pentru că modul în care UE va privi viitorul european al Moldovei ține nemijlocit de capacitatea Guvernului, economiei, a societății de a livra rezulte mai bune pe dimensiunea cooperării cu UE, reformării instituțiilor din Moldova, a justiției, luptei împotriva corupției”, a spus Mihai Mogîldea.
Referindu-se la viziunea Bruxelles-ului față de regiunea în care se află și Republica Moldova, expertul menționează că în procesul de integrare europeană sunt mai multe etape care trebuie parcurse. „Noi suntem la etapa implementării Acordului de Asociere, nici măcar nu putem discuta la această etapă despre depunerea cererii de aderare, nemaivorbind despre acceptarea ei de către UE. Nu este realist să se discute despre acest lucru”. Mihai Mogîldea consideră că Moldova trebuie să-și propună să preia exemplul de integrare al Balcanilor de Vest, deoarece „modelul lor este cel mai recent, adaptat la problemele de ordin european și internațional existente în momentul dat și asta ar fi soluția la momentul actual”.
Dezbaterile „Alegerile europarlamentare 2019: impact pentru Moldova”, ediția a 110-a, fac parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.