Votul de protest al unor cetățeni sau neîncrederea acestora fie în președinta Maia Sandu, fie în actuala guvernare a reușit să influențeze într-o oarecare măsură și rezultatul referendumului pentru integrarea europeană, organizat toamna anului trecut. Potrivit directorului adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogâldea, conform experienței prin care au trecut și alte țări, nu întotdeauna susținerea de care se bucură procesul de integrare europeană este reflectată sută la sută de rezultatul referendumului.
Invitat la dezbaterea publică: „Imaginea UE în percepția cetățenilor din Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN, Mihai Mogâldea a menționat că la referendum au fost cu 90 de mii de voturi mai multe decât numărul voturilor obținute de Maia Sandu în primul tur al alegerilor. Astfel, peste 6 la sută din cetățenii care au votat DA la referendum nu au votat-o pe președinta Maia Sandu în primul tur al scrutinului prezidențial.
„Sunt oameni care susțin integrarea europeană și, poate, nu neapărat au susținut organizarea acestui referendum, iarăși din varii motive, poate pentru că cineva le-a spus că ar fi o inițiativă menită să crească șansele președintei de a obține al doilea mandat, că ar fi o inițiativă politică sau că nu ar avea treabă cu procesul de integrare europeană”, a mai spus directorul adjunct al IPRE.
Potrivit lui Mogâldea, în Republica Moldova nu există o practică de a consulta periodic oamenii prin acest exercițiu și de aceea s-a atestat o lipsă a înțelegerii mizei acestui referendum pentru procesul de integrare europeană. Problema cea mai importantă, susține aceasta, este că mesajul legat de integrarea europeană a Republicii Moldova și impactul acestui referendum nu reușește să ajungă în toate regiunile țării.
„Din păcate, avem probleme la nivel de comunicare cu cetățenii din diferite regiuni, acolo unde partidele pro ruse își au cel mai fidel electorat. Aici aș puncta în mod special UTA Găgăuzia, Taraclia. Sunt necesare eforturi susținute de comunicare, interacțiune cu cetățenii, în special din partea partidelor pro-europene. Trebuie gândită o strategie pentru că altfel îi pierdem pentru mulți ani”, a mai spus directorul adjunct al IPRE.
Acolo unde există tensiuni amplificate de aceste partide pro-ruse, e nevoie de un dialog mai larg, de mers din casă în casă, susține expertul. Aceste tensiuni pot ușor să fie ținute sub control prin intermediul unui dialog zilnic cu oamenii.
Dezbaterea publică la tema: „Imaginea UE în percepția cetățenilor din Republica Moldova” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.
