Principalul mesaj pentru Republica Moldova, transmis de practic toți participanții la Summitul Comunității Politice Europene, a fost că Republica Moldova nu este singură în fața tuturor riscurilor cărora este expusă și că trebuie ajutată să iasă din zona gri. Susține expertul permanent al proiectului Igor Boțan, în cadrul interviului intitulat „Summitul Comunității Politice Europene pe înțelesul tuturor”, organizat de Agenția de presă IPN.
„Mesajul pe care l-am auzit practic de la toți participanții este că Republica Moldova nu este singură. Republica Moldova care este supusă riscurilor hibride, iată se bucură de tot felul de suport. Al doilea lucru este că Republica Moldova trebuie ajutată să iasă din zona gri”, spune Igor Boțan, care amintește de o situație care s-a întâmplat în preajma summitului UE din 7 mai 2009, atunci când a fost lansată strategia Parteneriatului Estic și când Rusia a contestat, insistând că „spațiul post-sovietic ar fi sau ar trebui să fie un spațiu de interes exclusiv al Federației Ruse”. Expertul spune că această luare de poziție a Rusiei nu poate fi admisă, deoarece în acest spațiu s-au întâmplat conflicte separatiste.
„A avut loc războiul din Georgia, scurt, din 2008, și iată un război deja fierbinte în inima Europei, o agresiune. La început anexarea Crimeii, iar apoi această agresiune directă împotriva Ucrainei pentru a distruge în general țara, pentru a distruge poporul ucrainean. Deci, cu astfel de mesaje, pe care le transmite în special propaganda rusă, nu se poate de împăcat”, spune expertul, menționând că în acest context este cu atât mai relevant mesajul transmis la Summitul CPE pentru Republica Moldova, care spune clar: „nu sunteți singuri și aveți șansa să ieșiți din această zonă gri”. Cum? Cu suportul, în primul rând, al Uniunii Europene, dar și cu suportul întregii comunități europene, deci, și al statelor care nu fac parte din Uniunea Europeană”, menționează Igor Boțan.
Totodată, expertul explică și de ce unii lideri europeni au menționat că Republica Moldova este importantă și ca furnizor de securitate, nu doar în calitatea sa de consumator al acesteia. „Republica Moldova este importantă pentru Europa acum, în primul rând, pentru că Republica Moldova este țară vecină a Ucrainei, care este agresată, și toată lumea a menționat cât de importantă a fost Republica Moldova în soluționarea problemelor refugiaților ucraineni. Deci, astfel de suport pe care l-a oferit, ținând cont de potențialul Republicii Moldova, pe cap de locuitor dacă luăm, a fost unul dintre cele mai importante suporturi pentru Ucraina”, a menționat Boțan.
De asemenea, expertul a atras atenția și asupra subiectului legat de conflictul înghețat de pe teritoriul Republicii Moldova, privind o regiune cum este Transnistria, care din punct de vedere militar și politic este controlată de Federația Rusă.
„Deci, însăși această existență a Transnistriei reprezintă un pericol pentru Ucraina și acest lucru l-am desprins din cuvântarea președintelui Zelenski, care a fost foarte ferm atunci când a afirmat că această problemă trebuie să fie soluționată. Am văzut și reacția președintei Maia Sandu care a spus că această problemă trebuie să fie soluționată în interesul Republicii Moldova, cu respectarea independenței și suveranității Republicii Moldova pe cale pașnică, dar oricum este o problemă care reprezintă un conflict înghețat”, adaugă Igor Boțan.
Expertul face recurs la lunile martie, aprilie, mai din 2022, când toată lumea era pur și simplu extrem de îngrijorată după ocuparea insulei Șerpilor, după ocuparea Hersonului și atacurile asupra orașului Nicolaev, care deschideau calea trupelor de ocupație spre Odessa și de la Odessa spre Transnistria și concluzionează prin a spune că „atât timp cât războiul nu s-a terminat și nu știm cât va dura, sigur că Republica Moldova, ținând cont de problemele pe care le-am menționat, reprezintă un mare interes pentru Europa și pentru Uniunea Europeană”.
Interviul intitulat „Summitul Comunității Politice Europene pe înțelesul tuturor” face parte din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, pe care Agenția de presă IPN îl desfășoară cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
