Compensațiile acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt mult mai mici decât cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazuri comparabile. Examinarea cauzelor este de durată, iar calitatea motivării hotărârilor necesită îmbunătățiri. Sunt constatări ale Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care a analizat 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020, în temeiul Legii nr. 87. Această lege oferă posibilitatea persoanelor ale căror cauze în instanță se examinează excesiv de lent sau hotărârile în folosul cărora nu se execută de prea mult timp, să solicite instanței de judecată acordarea compensațiilor morale și compensarea prejudiciilor materiale cauzate. Judecătorii au obligația de a examina aceste acțiuni în termen restrâns, transmite IPN.
Potrivit Ecaterinei Popșoi, de la CRJM, concluziile privind rezultatele modeste ale mecanismului de compensare sunt similare cu cele din anul 2014, când CRJM a efectuat analiza a peste 90% din toate procedurile intentate în temeiul Legii nr. 87 și în care a fost adoptată o decizie irevocabilă în perioada septembrie 2012 – octombrie 2013. Analiza recentă denotă o lipsă de progres sesizabil față de constatările anterioare. Pentru a înlătura problema existentă, CRJM recomandă schimbarea procedurii de acordare a compensațiilor pentru încălcarea termenului rezonabil, prin instituirea unui mecanism extrajudiciar: compensațiile să fie acordate de Ministerul Justiției în baza unor criterii clare. Mecanisme similare funcționează eficient în Cehia, Anglia și Spania, menționează autorii.
În cazul menținerii sistemului actual, CRJM propune introducerea în instanțele judecătorești a unui sistem care să asigure în practică examinarea prioritară a cauzelor urgente, inclusiv a celor privind Legea nr. 87. Este nevoie și de instruirea aprofundată a judecătorilor care examinează procedurile prevăzute de Legea nr. 87, pentru aplicarea standardelor CEDO. Totodată, Curtea Supremă de Justiție ar trebui să instituie practici care să asigure compensații adecvate pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, dar și să monitorizeze modul de examinare a acestui tip de cauze pentru racordarea practicii în domeniul dat la standardele CtEDO.
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a remarcat că, în 2009, CEDO a arătat că Moldova are o problemă sistemică ceea ce privește neexecutarea hotărârilor judecătorești privind acordarea spațiului locativ. Prin hotărârea Olaru împotriva Moldovei, CEDO a indicat că statul trebuie să creeze o legislație care să ofere dreptul la compensații celor afectați prin aceste neexecutări de hotărâri judecătorești. În 2011 această legislație a fost adoptată și CEDO a declarat inadmisibile peste 300 de cereri care erau pendinte în fața ei și a recomandat reclamanților să vină la nivel național și să solicite compensații în temeiul Legii 87.
Acum sunt neexecutate circa 200 de hotărâri judecătorești privind acordarea spațiului locativ în Chișinău și în localitățile din țară.
Participând la evenimentul online de prezentare a studiului, Radu Foltea, secretar de stat la Ministerul Justiției, a remarcat că ministerul este interesat să detalieze comunicarea privind mecanismele menționate de autorii studiului, pentru a vedea cum acționează acestea în alte țări și a identifica mecanismul potrivit pentru Republica Moldova.
