Mai bine de 30 de ani în Republica Moldova există separatism real în statul Republica Moldova, cu pretinse structuri de stat și lideri reali ai acestora, cu armată, miliție și servicii speciale de facto puse în serviciul separatismului, pe care, însă, legislația moldovenească nu le vedea și nu le aprecia nici la justa valoare, dar și nici într-un oricare alt fel. De facto, aceasta însemna inexistența separatismului, chiar dacă acest fenomen a avut și continuă să aibă un impact negativ enorm asupra vieții societății și a statului, asupra prezentului și viitorului tuturor cetățenilor țării. La sfârșitul săptămânii trecute, Parlamentul a umplut acest gol, fapt care a provocat reacții diferite atât pe plan intern, cât și pe plan extern și care e de presupus că vor fi urmate de altele. Noile prevederi ale legislației antiseparatiste, motivele apariției acestora anume acum, modalitățile de implementare, dar și efectele posibile, benefice și mai puțin benefice au fost analizate de către participanții la dezbaterea publică „Mecanismele de implementare și efectele posibile ale noii legislații antiseparatiste”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că separatismul reprezintă o mișcare sau un curent politic prin care o anumită entitate sau grup, din motive culturale, religioase sau politice, susține sau promovează separarea din componența unui stat a unui anumit teritoriu. Săptămâna trecută, Codul Penal al Republicii Moldova a fost completat, separatismul fiind definit ca acțiuni săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova cu încălcarea prevederilor legislației naționale sau ale tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. De asemenea, este vorba despre distribuirea, producerea sau difuzarea în diferite forme și mijloace a materialelor și informațiilor care incită la astfel de acțiuni.
Potrivit expertului, noile prevederi sunt o inovație în Codul Penal al Republicii Moldova. Or, legislația penală reprezintă principalul mijloc al statului în lupta împotriva criminalității. „Legea penală are menirea să apere împotriva infracțiunii, atât persoanele, cât și entitățile juridice – drepturile și libertățile acestora, proprietățile, mediul înconjurător, ordinea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Legea penală de asemenea are ca scop prevenirea săvârșirii noilor infracțiuni”, explică Igor Boțan.
Expertul susține că experiența internațională în ceea ce ține de separatism este foarte vastă. Diferite blocuri de state posedă legislații penale, care descurajează și pedepsesc separatismul. De exemplu, în China, separatismul este echivalat cu terorismul, iar pedepsele în acest sens sunt foarte aspre. Dacă activitățile de separatism sunt însoțite de acțiuni violente, pedeapsa poate fi sub formă de ani grei de pușcărie sau chiar capitală. Prevederi similare există și în India.
În ceea ce ține de spațiul CSI, în Belarus, de exemplu, legislația prevede cel mult cinci ani de pușcărie pentru îndemnul la acțiuni în detrimentul integrității teritoriale a țării. În Kazahstan, în anul 2014, imediat după evenimentele din Crimeea, a fost completată legislația cu sancțiuni drastice pentru separatism. O delimitare clară există între îndemnurile la separare și acțiunile întreprinse. De asemenea, și Federația Rusă, la începutul anului 2013, iar apoi în 2020, a introdus în Codul Penal sancțiuni foarte dure pentru îndemnurile la separatism și acțiuni în acest sens. În opinia sa, și în țările cu democrații consacrate separatismul se pedepsește, dar în aceste state, printre care Spania, SUA, Canada, se face o delimitare foarte clară între dezbaterile despre separare și acțiuni.
Comentatorul politic Anatol Țăranu, doctor în istorie, consideră că amendamentele la Codul Penal au fost votate cu o întârziere de mai bine de 30 de ani. Or, separatismul teritorial în Republica Moldova a apărut până la nașterea statului Republica Moldova în formula sa suverană și independentă. „Separatismul teritorial a apărut încă pe timpul Unii Sovietice. În mare parte el a fost inspirat din exterior, chiar dacă au existat condiții și pe interior pentru apariția mișcărilor separatiste. Factorul extern, în opinia mea, a fost unul determinant. Există mărturii documentare care spun că liderii sovietică, în ultima fază a existenței statului sovietic, au întreprins măsuri de inspirare a separatismului în mai multe locuri ale fostei Uniuni Sovietice, cu scopul de a opri procesul de dezintegrare a statului sovietic”, a mai spus Anatol Țăranu, ex-ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă.
Potrivit lui, în adresa președintelui Sovietului Suprem pe atunci, Micea Snegur, de la Moscova au fost lansate avertismente. „Mai exact, Mihail Gorbaciov l-a avertizat că dacă Moldova va insista pe procedura de ieșire din Uniunea Sovietică, atunci se va ciocni de mișcări separatiste în Transnistria și în Găgăuzia, ceea și ce a urmat”.
„De ce atât de târziu am ajuns la această formulă în Codul Penal? Fiindcă noi ne-am născut cu separatismul în noi. Republica Moldova nu a existat nicio zi ca stat independent în formula integrității sale teritoriale. Din acest punct de vedere, separatismul este ca și un element importat în genele noastre statale. De aici poate și această neglijență care a fost admisă de către oficialitățile de la Chișinău în raport cu necesitatea de a aborda separatismul din punct de vedere al Codului Penal”, a notat Anatol Țăranu.
Potrivit lui, a fost o încercare de rezolva problema separatismului prin forță în anul 1992, când a izbucnit Războiul de pe Nistru. Însă, această tentativă s-a soldat cu eșec, din simplul motiv că împotriva armatei naționale, care era doar în stadiu de formare, au luptat nu doar forțele paramilitare separatiste, dar și armata rusă. „Respectiv, a fost un război moldo-rus, care s-a finalizat cu un acord, care nu a însemnat altceva decât un acord de capitulare a Republicii Moldova. De asemenea, prin această convenție din 1992 au fost impuse anumite condiții și au fost trasate liniile principale de reglementare politică a conflictului transnistrean în formula agreată de Moscova”, a spus Anatol Țăranu.
Avocatul Alexandru Postica, cofondator al Asociației Promo-LEX, a menționat că legislația cu privire la separatism este indiscutabil necesară în contextul actual. „Să nu uităm cum a început războiul din Ucraina și anume prin acea Novorossie care se dorea a fi organizată. Nu sunt specialist în legislația ucraineană, dar îmi dau seama că nu erau pregătiți să sancționeze într-o formă sau alta asemenea manifestări de separare, contrar legislației. De aceea o sarcină dificilă pentru guvernarea actuală ar fi să explice populației la general cum ar fi să trăim fără separatism”, susține Alexandru Postica.
În opinia sa, există mai multe elemente ale noilor prevederi, unul dintre care este cel juridic și anume componența acestor infracțiuni. „S-au observat anumite inconsistențe de principiu în textul legii care vor îngreuna încadrarea și tragerea la răspundere penală a făptuitorilor. Și aceasta se referă inclusiv la utilizarea anumitor acțiuni, cum ar fi „periclitarea gravă a securității” sau noțiuni foarte abstracte, care nu sunt destul de clare. Și evident că în situația ipotetică a unor acuzații împotriva anumitor persoane se vor încerca și cu siguranță vor ajunge asemenea cazuri și în atenția Curții Constituționale, care va trebui să examineze din perspectiva constituționalității acestor norme. Mai ales că Legea supremă prevede pentru unele raioane din stânga Nistrului o anumită posibilitate să fie stabilită acea autonomie”, a declarat cofondatorul Promo-LEX.
Alexandru Postica s-a referit și la aspectul drepturilor omului al noilor prevederi legale și anume dreptul la exprimare. „Care ar fi garanțiile unor persoane care se exprimă public că nu vor fi trase la răspundere pentru aceste acțiuni de separatism? Aș crede că legislația actuală prevede o securitate destul de înaltă a libertății de exprimare și după mine nu ar exista anumite atentate asupra libertății de exprimare prin introducerea acestor norme. Cu atât mai mult, vorbim despre o anumită presiune din partea Federației Ruse asupra modului în care au fost adoptate aceste legi. Vreau să subliniez că aceste norme nu vor avea efect retroactiv, este clar că o lege penală acționează pe viitor și nu are efect retroactiv. Prin urmare nu aș vedea care ar fi riscul pentru cei care timp de 30 de ani au comis aceste infracțiuni”, a mai spus Alexandru Postica.
Dezbaterea publică la tema „Mecanismele de implementare și efectele posibile ale noii legislații antiseparatiste”, este a 271-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
