Ucraina nu mai este cea din 2014, la fel ca și forțele ei armate. Iar comportamentul Rusiei în escaladarea evenimentelor depinde de gradul de rezistență al Ucrainei. Chiar dacă sprijinul țărilor occidentale este altul, comparativ cu anul 2014, Ucraina va rezista cu sau fără sprijinul Occidentului, a afirmat ambasadorul ucrainean la Chișinău Marko Șevcenko, în cadrul dezbaterii publice la tema „Solicitările Ucrainei către Occident vs. scenariile Moscovei”, care au avut loc la Agenția de presă IPN.
Referindu-se la opinia colegilor de platou că Rusia va încerca să creeze o altă platformă de negocieri, pe care ar impune-o Kievului în locul celei de la Minsk, consumată odată cu recunoașterea teritoriilor separatiste, ambasadorul a relevat că Ucraina nu a acceptat să negocieze la direct cu „republicile” în cadrul dialogului de la Minsk, când acestea erau nerecunoscute, darmite în prezent. „Nu cred că Ucraina va avea posibilitate să negocieze cu ele direct. De aceea Rusiei îi rămâne un singur instrument: de a-i impune Ucrainei voința sa prin metode militare. Este posibil că Rusia va căuta să intervină mai departe”, a punctat diplomatul.
În aceste condiții, demnitarul ucrainean spune că țara sa este decisă, dacă va fi necesar, să opună rezistență armată. „Acum Ucraina a inițiat niște demersuri diplomatice. Este vorba, în special, de consultări cu țările care au semnat Memorandumul de la Budapesta, asumându-și anumite garanții de securitate. Ucraina așteaptă să vadă și sancțiunile promise de țările occidentale... Suntem calmi, Ucraina nu dorește să meargă înainte pe latura militară, dar este gata să opună rezistență cu toate forțele de care dispune”.
Vorbind despre solicitările Ucrainei către Occident, ambasadorul Marko Șevcenko a relevat că țara sa și-ar dori ca partenerii de dezvoltare să spună care sunt șansele Ucrainei de aderare la UE și NATO. „Este foarte greu să faci reforme și, totodată, să stai în apărarea țării. Când te confrunți cu un stat mai mare, cu potențial mai mare, asta înseamnă că trebuie să investești în apărare mai mult decât în reforme. Vrem ca garanțiile promise în cadrul Memorandumului de la Budapesta să fie puse în aplicare. Aceasta va asigura Ucrainei condițiile necesare pentru înfăptuirea reformelor economice și democratice... Dar repet, noi vom rezista, cu sau fără suportul Occidentului. Sprijinul Occidentului ar însemna mai puține vărsări de sânge”.
Cât privește învățămintele pentru Moldova, Marko Șevcenko a observat că în 2014, când a fost invadată, Ucraina era un stat neutru. „Avea toate posibilele tratate care garantau suveranitatea și inviolabilitatea frontierelor cu Rusia. Deci, prima lecție e că atunci când avem de a face cu Federația Rusă nu trebuie să contăm pe garanții juridice, statut neutru – nu vor fi funcționale în momentul când Rusia va decide să le încalce. Cea dea doua lecție ține de propaganda rusească - uneori mai puternică decât arma propriu-zis. Este folosită din interiorul țării, iar Rusia este campion în mânuirea ambelor instrumente”.
Considerând că în prezent moldovenii pot sta liniștiți, deoarece Rusia nu are timp pentru Moldova, fiind ocupată, în special în Donbasul și Crimeea ucraineană, Marko Șevcenko admite aplicarea pe viitor a oricărui scenariu pentru țara noastră. Totodată, dânsul a mulțumit autorităților moldovene pentru declarația promptă a MAEIE în legătură cu recunoașterea de către Rusia a republicilor separatiste din estul Ucrainei.
Dezbaterea publică la tema „Solicitările Ucrainei către Occident vs. scenariile Moscovei”, organizată de IPN, a fost ediția a 225-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
