Divizarea societății nu e un proces sau stare care se constituie de la sine, ci este un rezultat al activității actorilor politici, care mai sunt numiți și antreprenori politici, activând pe piața politică ca în business. Ei produc anumite idei, mesaje, care se vând ca o marfă. Iar un element distinct este „încotro mergem: est sau vest?”. Opinia a fost enunțată de Mark Mazureanu, specialist în politici comparate și relații internaționale, în cadrul dezbaterii publice „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții” de la IPN.
Deoarece omul are un sistem intern de ajustare a valorilor și mentalităților la „eu”-l lui propriu, noi începem a crede în valorile promovate, pentru care votăm, spune expertul. „Dacă eu încep a vota pro-vest, eu încep a crede în ideea occidentală și încep a mă detașa de ideea estică. Și viceversa. În momentul când antreprenorul politic începe a vinde altă marfă, respectiv, și omul simplu adoptă o altă prioritate”. Prioritățile populației în foarte mare măsură depind de acțiunile/mesajele antreprenorilor politici/partidelor politice care îi inoculează mesajul – nu este ceva ce vine de jos.
Referindu-se la modul cum își explică acțiunile actuala guvernare, expertul a continuat ideea colegului său de panel Igor Boțan, afirmând că problema majoră e lipsa identității naționale, care persistă de-a lungul timpului. „Noi aici avem un fel de stat fără națiune. Se vorbește despre națiunea română, moldo-română, moldovenească. Diferiți politicieni care veneau cu orientări pro-vestice sau pro-estice, sau pro-naționale, pro-românești încercau lansarea unor proiecte politice și culturale de creare națională în scopul constituirii unei idei de identitate. În fond, ca rezultat, societatea a rămas mai mult încâlcită. Proiectul bazat pe limbă moldovenească nu a mers. Proiectul bazat pe „târgul cu istoria” - țineți minte cum la fiecare doi ani erau scoase cărți ba pro-rusești, ba pro-românești, ba pro-moldovenești, ba pro-europene – tot n-a mers. Accentul pe cultură, dansuri, fuste – n-a mers. Cu mâncarea - n-a mers... Avem o populație mică, care vorbește un număr „x” de limbi, are un număr „x” de priorități politice privitor la cine-i „the best friend” – Estul, Vestul, România, Ucraina, Turcia. Partenerii economici preferați sunt diferiți, ați văzut”.
Ce-ar fi de înțeles din toate acestea, s-a întrebat retoric expertul și a recurs la exemplul că dacă cinci oameni, aruncați într-o groapă, și-ar identifica scopul comun – ieșirea ar fi găsită. „Interesul de grup comun e ca o realizare de interes național. Dacă lumea se vede antagonistă, cresc costurile de tranzacție – multe discuții despre importanță, priorități, valori, iar groapa nu mai este escaladată. Dacă revenim la termenii noștri, să spunem că în loc să se focuseze pe interesul de grup care ar prioritiza pe toți împreună și pe fiecare în parte, fiecare își caută interesul în cadrul grupului”.
Expertul consideră că autoritatea centrală ar putea să creeze un concept de identificare națională. „Acesta nu trebuie să fie bazat pe cultură, pe limbă, pe istorie. El trebuie să fie bazat pe interesul material-economic al fiecărui în parte... Exemplul bun e cel al României: în loc să pună accent pe poeți și scriitori, a dat pașapoarte. Mulți vorbitori de rusă au devenit români prin pașaport, au devenit cetățeni europeni. Și au înțeles că „ok” să fii român, inclusiv, economic. Acesta ar putea fi și modelul de creare a identității de moldovean”, a conchis expertul.
Dezbaterea publică la tema „Paleta cromatică a relațiilor moldo-ruse și moldo-române: afinități, deosebiri, motive, procese, soluții”, este ediția 215 din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
