Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, susține că majoritatea publicațiilor periodice din Republica Moldova s-au pomenit într-o situație critică după scumpirea hârtiei de ziar cu până la 25%. API solicită urgentarea adoptării unor măsuri legislative pentru susținerea dezvoltării presei de importanță socială.
Într-o conferință de presă la IPN, Petru Macovei a declarat că, după modelul țărilor europene, API elaborează un proiect de lege prin care va propune crearea și în Republica Moldova a unui fond de susținere a publicațiilor periodice de importanță socială. „Presa scrisă din țara noastră, din păcate, se află într-o stare, nu aș vrea să folosesc expresii prea tari, dar cred că este o expresie foarte bună – într-o stare de pre-comă, pentru că presiunile puse asupra redacțiilor publicațiilor periodice, a ziarelor și, în parte, a revistelor sunt extraordinare”, a notat Petru Macovei.
Potrivit lui, acum câteva săptămâni s-a anunțat majorarea prețului pentru hârtia de ziar cu până la 25%. „Aceasta înseamnă că foarte multe redacții vor ajunge în stare de pre-faliment, în special ziarele care nu au susținere din partea grupurilor politice sau economice, cele care încearcă să ofere informație cetățenilor fie la nivel național, fie la nivel local”, spune directorul API.
Petru Macovei a menționat că situația rămâne la fel de complicată și în problema tarifelor pentru distribuția presei scrise, care rămân exagerate, chiar dacă nu au fost majorate în ultimii ani datorită implicării API. Potrivit lui Petru Macovei, presa nu va suporta o eventuală majorare în condițiile în care capacitatea de cumpărare a populației din Republica Moldova este foarte scăzută. Directorul API a amintit și despre faptul că în localități practic nu au mai rămas chioșcuri în care să se vândă ziarele, inclusiv în capitală. Cele de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt au dispărut și, deși s-a promis că vor reapărea, acest lucru nu s-a întâmplat.
Directorul API a făcut apel către decidenții politici să înțeleagă că nu este vorba despre un moft de a acorda subvenții pentru ceea ce se consideră că sunt afaceri private. „Este adevărat, sunt afaceri private, însă editarea unei publicații periodice, o instituție mass-media în Republica Moldova, nu este un business ca alte genuri de business. Trebuie să existe o abordare specifică și noi acest lucru vrem”, a mai spus Petru Macovei.
Și asemenea mecanisme de susținere a presei există deja de jumătate de veac în foarte multe țări europene și acest fapt îl confirmă un studiu realizat de către experta media Aneta Gonța pentru API. Experta a menționat că guvernele țărilor europene aplică mai multe tipuri de subvenționare a presei, cum ar fi: rate preferențiale ale TVA, tarife preferențiale pentru servicii poștale și feroviare pentru distribuție, tarife favorabile pentru telecomunicații. Alte măsuri includ reduceri fiscale pentru investiții și diferite tipuri de facilități fiscale. Unele state au subvenționat prețul hârtiei de ziar, un cost semnificativ de producție. Actualmente, doar două state membre ale Uniunii Europene nu acordă scutiri de TVA pentru presă – Bulgaria și Slovacia. În același context, Franța, care are și un sistem de subsidii directe pentru presă, aplică și cea mai mică TVA pentru acest sector din UE – 2,1%.
În ceea ce ține de Republica Moldova, la cele aproape trei decenii de independență statală, aceasta nu are un sistem de subvenționare a presei și nici politici viabile, continue și eficiente în domeniul mass-mediei. În aceste condiții, Republica Moldova nu ar trebui să inventeze nimic, ci să încerce să preia din practicile statelor europene guvernele cărora au aplicat de-a lungul timpului mai multe tipuri de subvenționare a presei, unele fiind valabile și astăzi, altele modificându-se odată cu schimbările de ordin tehnologic și comunicațional.
