În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, doar cinci din cei opt concurenți electorali au publicat programe electorale. Din cei cinci, doar trei candidați au prezentat programe electorale relativ detaliate. Ceilalți candidați au prezentat programe destul de succinte sau chiar superficiale, fie s-au limitat la promisiuni exprimate în mod verbal. Analiza programelor și promisiunilor electorale scoate în evidență tendința acestora de a depăși atribuțiile funcției de președinte, stabilite de Constituție. Marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile social și economic nu sunt fezabile din punct de vedere financiar. Constatările se conțin într-o analiză realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și prezentată vineri, 16 octombrie, transmite IPN.
Analiza a fost realizată de Expert-Grup, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova. Ana Mihailov, coordonatoare program în cadrul FES, a menționat că, pe termen scurt, studiul poate servi ca instrument util pentru jurnaliștii care vor organiza dezbateri electorale. Iar pe termen mediu și lung, asemenea analize vin să contribuie la dezvoltarea unei gândiri critice a publicului larg și, în consecință, la responsabilizarea clasei politice.
Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a declarat că faptul că doar cinci concurenți electorali au publicat programe electorale ( și doar trei – programe detaliate) arată că ei nu au alocat suficient timp, atenție acestui important document. E o confirmare a faptului că politica moldovenească nu se rezumă la o dezbatere între viziuni și doctrine, ci este o luptă între persoane. „Evident aceasta nu este o trăsătură bună și ea contravine tradițiilor democratice”, opinează expertul.
Adrian Lupușor a menționat că se atestă tendința candidaților de a depăși atribuțiile funcției de președinte, stabilite de Constituție. Or, conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce sugerează că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului, iar președintelui îi revine un spectru limitat de atribuții, care se rezumă preponderent la cele din domeniul apărării și politici externe. Totodată, în multe cazuri, promisiunile creează senzația unei licitații pentru voturi: „Cine promite o pensie mai mare?”. Mai mult ca atât, de cele mai multe ori candidații electorali nu specifică cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare și ce instrumente vor pune în practică pentru implementarea promisiunilor făcute.
Autorii analizei îndeamnă concurenții electorali să se angajeze în promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind rolul președintelui în dezvoltarea țării. Promisiunile electorale trebuie să se încadreze în mandatul constituțional, să prevadă instrumente realiste care ar asigura fezabilitatea acestora: surse de finanțare, instrumente de implementare, ținte concrete – și să fie oportune pentru dezvoltarea social-economică echilibrată și durabilă a țării.
Experții condamnă iresponsabilitatea concurenților electorali care se întrec în promisiuni fără a lua în calcul posibilitățile financiare și spațiul fiscal al țării, precum și mandatul atribuit de Constituție funcției de președinte al Republicii Moldova. Chemăm societatea civilă și mass-media să analizeze în mod critic și minuțios, să monitorizeze și să informeze publicul larg despre esența promisiunilor electorale și, ulterior, implementarea acestora. Aceasta va permite responsabilizarea politicienilor și, pe termen lung, dezvoltarea unei clase politice mai calitative, una din principalele precondiții pentru reformarea și modernizarea țării.
