Peste 51% din cetățeni consideră că Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene în următorii 10 ani. În acest proces cele mai stringente provocări rămân combaterea corupției, dezvoltarea economică și reforma justiției. Constatările se regăsesc în sondajul „Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”, prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
La întrebarea: „Când cel mai probabil credeți că Republica Moldova va adera la UE?”, 30,1% au menționat că acest lucru ar fi posibil în următorii 2-5 ani. Alți 21,5% din intervievați au menționat că ar fi vorba de peste 10 ani, 6% – peste 20 de ani, 5,1% – peste 30 de ani. Aproape 30% au răspuns că acest lucru, din punctul lor de vedere, nu se va întâmpla niciodată.
„Totuși trebuie să spunem aici că avem un număr de 62,6% de respondenți care consideră că țara noastră va deveni mai devreme sau mai târziu membră a Uniunii Europene”, a declarat vicedirectorul executiv al IPRE, Mihai Mogîldea, într-o conferință de presă la IPN.
În ceea ce ține de relațiile comerciale, sondajul arată că UE este percepută în continuare drept principalul partener comercial al Republicii Moldova. „Percepția cetățenilor privind ponderea țărilor UE în comerțul cu Republica Moldova corespunde în termeni generale cu datele statistice oficiale și acest lucru este îmbucurător”, a notat Mihai Mogîldea.
Cercetarea a mai arătat că majoritatea respondenților au o înțelegere bună a principalelor domenii de asistență a UE pentru Republica Moldova. La nivel local aproape jumătate dintre respondenți cunosc despre câteva sau mai multe proiecte finanțate de către UE axate pe dezvoltarea infrastructurii și reparația școlilor și grădinițelor.
Directorul executiv al IPRE, Iulian Groza, a declarat că aproape jumătate din respondenți consideră că păstrarea neutralității este cea mai bună soluție de securitate în acest moment. Totodată, un sfert din respondenți cred că aderarea Republicii Moldova la UE va fi condiționată de aderarea la NATO. „Este o percepție care se păstrează în mare parte datorită sprijinului acelei părți a societății care își dorește ca Republica Moldova să adere la NATO. În același timp, evident că nu există o legătură directă, cel puțin deocamdată, în legătură cu aceste două organizații sau procese de integrare. Deși, într-adevăr, din experiența altor țări, care au aderat la UE, multe din ele reflectă această realitate, dar în același timp nu există o condiționare directă”, explică Iulian Groza.
Cercetarea a fost realizată în perioada 13 - 28 iunie 2023 de către compania CBS-AXA, pe un eșantion de 1 120 de persoane, cu o eroare maximă de 3%. Sondajul face parte din proiectul de cercetare „Creșterea rolului centrelor de cercetare în sprijinirea efortului național de integrare europeană al Republicii Moldova ThinkTanks4EUMembership”, implementat cu susținerea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.