„Revenind la inițiativa USM, trebuie menționat faptul că, pentru ca aceasta să aibă succes, parcă s-ar cere ca și unii membrii emblematici ai instituției respective, care au fost protagoniștii unor scandaluri s-au învinuiri publice să facă autolustrație. Trebuie să fie o axiomă – nu poți cere lustrația altora, când n-o faci în propria-ți privință...”

Inițiativă Uniunii Scriitorilor din Moldova

Uniunea Scriitorilor din Moldova (USM) a lansat o inițiativă de rezonanță referitoare la necesitatea adoptării unei legi a lustrației. Prestigiul USM face ca inițiativa respectivă să fie luată în serios și examinată cu atenție. În calitate de fost nucleul al Mișcării de Renaștere Națională, încununată cu declararea independenței Republicii Moldova, USM este de departe cea mai potrivită structură pentru a invoca necesitatea unei reparații morale a societății noastre: “Vrem să ne cunoaștem nu doar eroii, ci și trădătorii. Pentru că atunci când nu-i știm, aceștia se pot deghiza în patrioți și să lucreze contra interesului nostru național”. În acest sens, inițiativa USM sugerează supunerea lustrației a celor care:

• au fost în serviciul KGB și, fiind șantajabili, pot îndeplini comenzi străine în detrimentul societății și statului;
• au provocat războiul moldo-rus de pe Nistru, în 1992;
• au orchestrat evenimentele din 7 aprilie 2009, când a fost nimicită Declarația de independență;
• au organizat furtul miliardului din sistemul bancar, compromițând imaginea Republicii Moldova în lume;
• lucrează pentru interesele unui alt stat, sabotând cursul european al Republicii Moldova etc.

USM nu pretinde că Inițiativa sa prezintă ceva inedit, invocând exemplul unui șir de state post-comuniste. Mai mult, chiar și în Republica Moldova a fost lansat un șir de inițiative referitoare la: agenții KGB; evenimentele din 7 aprilie 2009; lustrația și curățarea autorităților statului de influența oligarhică etc. Inovația USM constă în mixarea problemelor menționate, astfel încât acestea să fie abordate în ansamblu, nu dispersat, având în vedere întreg spectrul de pericole la adresa Republicii Moldova. Nu e o sarcină simplă. Adoptarea unei legi de acest gen necesită o abordare complexă, fiind necesară clarificarea în prealabil a mecanismelor de inițiere și aplicare, efectele directe și secundare:

• constituirea unei comisii naționale de lustrație, statutul, competențele și activitatea acesteia pentru a-i imprima credibilitate;
• asigurarea accesului și studierea documentelor relevante, inclusiv a celor clasificate, în procesul lustrației;
• elaborarea documentelor și recomandărilor comisiei, calitatea dovezilor, publicarea acestora, evaluarea impactului asupra persoanelor lustrate; 
• estimarea riscurilor privind declanșarea eventualelor vânători de vrăjitori, evitarea calomnierii nefondate a persoanelor lustrate etc.

În calitate de autor al inițiativei USM ar putea iniția dezbateri publice pe marginea problemei lustrației, atrăgând experți în diverse domenii, care după studierea experienței altor state să elaboreze proiectul propriu-zis al Legii lustrației pentru a-l transmite spre examinare și adoptare de către Parlament. Ar fi un mare păcat ca USM să rateze oportunitatea de a propune, cel puțin, a unui proiect de concept al Legii lustrației.

Oportunitatea lustrației

Oportunitatea unei legi a lustrației este confirmată și de evenimentele curente, în plină desfășurare chiar în momentul lansării inițiativei USM:

• lansarea marii curățenii de către guvernarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care țintește exact în cei ce au devalizat sistemul bancar, în complicii activi sau pasivi din instituțiile statului; 
• recursul președintelui de onoare al Partidului Unității Naționale (PUN), Traian Băsescu, în dosarul în care a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Cazul respectiv evidențiază eventualul impact al unei legi a lustrației, inclusiv sau mai ales asupra personalităților notorii. În privința lui Traian Băsescu se cunoaște că a avut, incontestabil, o contribuție extrem de benefică, deopotrivă, asupra România și Republica Moldova în procesul de integrare europeană, dar acest lucru nu-l scutește în niciun fel de a fi lustrat;
• scandalul privind conflictul de interese la postul de televiziune TV8, care pe lângă lustrația din partea statului sugerează și activarea mecanismul de autolustrație etc.

Demersul USM ar trebui să fie unui insistent, întrucât unul dintre membrii acesteia – Vasile Șiomaru, care adesea a abordat problema lustrației, este parlamentar, membrul al fracțiunii majoritare PAS, având posibilitatea să promoveze un astfel de proiect. Asta, chiar dacă anterior și-a exprimat scepticismul în privința reușitei unei legi a lustrației.

Autolustrația

Eventuala adoptare a unei legi a lustrației va dura destul de mult timp, guvernarea PAS fiind preocupată preponderent de combaterea corupției și a schemelor economice ilegale. Abordarea respectivă este, în principiu, corectă. Persoanele corupte sunt șantajabile, însemnând că prezintă un pericol major pentru însăși securitatea statului. De fapt, pentru persoanele cu funcții de răspundere legislația în vigoare prevede un anumit gen de lustrație permanentă: obligarea declarării averilor și intereselor, monitorizarea stilului de viață, existența reputații ireproșabile pentru promovări în funcții etc. Dar acest lucru nu e suficient. E nevoie și de implicarea societății per ansamblu pentru a cultiva instituția autolustrației, inclusiv prin exercitarea presiunilor, atunci când există temei în acest sens.

În Republica Moldova ideea autolustrației a fost lansată în 2010, în contextul înființării Comisiei pentru cercetarea și analiza activității regimului comunist-totalitar, dar această idee nu a prins contururi clare atunci. În România, un caz celebru de autolustrație este cel al jurnalistului și omului politic Robert Turcescu. Revenind la Republica Moldova am putea invoca exemplul ex-ministrului justiției, Alexandru Tănase, care în 2018 și-a prezentat demisia pe motiv că “este în spiritul valorilor europene, ca orice funcție de demnitate publică, să se bazeze mai întâi de toate pe încredere publică. Atunci când această încredere este periclitată, chiar și de motive lipsite de pertinență, orice inițiativă, oricât de bună ar fi, nu va da rezultatul scontat”. Subminarea încrederii publice avuse loc după publicare unei pretinse convorbiri telefonice a ex-ministrului justiției cu presupusul protagonist al laundromat-ului, Veaceslav Platon. Opinia publică mai este încă în așteptarea examinării de către Parlament a Raportului Comisiei de anchetă privind spălările de bani rusești prin intermediul băncilor și instanțelor din Republica Moldova.

În mod curios, același personaj – Veaceslav Platon, este unul dintre protagoniștii scandalului menționat de la TV8, care a subminat credibilitatea postului de televiziune și a jurnalistei Natalia Morari. Concluzia generalizată care se impune este că pentru persoanele publice contactele cu personaje ce au reputația similară celei a lui Veaceslav Platon pot avea consecințe devastatoare. În acest context, în niciun caz nu poate fi vorba despre prezumția nevinovăției, care contează pentru organele coercitive ale statului. Este vorba despre reputație, care trebuie să conteze enorm pentru păstrarea credibilității persoanelor publice.

Revenind la inițiativa USM, trebuie menționat faptul că, pentru ca aceasta să aibă succes, parcă s-ar cere ca și unii membrii emblematici ai instituției respective, care au fost protagoniștii unor scandaluri s-au învinuiri publice să facă autolustrație. Trebuie să fie o axiomă – nu poți cere lustrația altora, când n-o faci în propria-ți privință.