Recent, într-unul din interviurile acordate, Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova, a menționat că relațiile dintre UE și Moldova au evoluat, iar implementarea Acordului de asociere a atins un nivel destul de înalt. Cu toate acestea, atât societatea civilă, cât și opoziția politică își mențin constant opinia referitor la lipsa de activism în implementarea reformelor și programelor de modernizare europeană a Moldovei. Despre felul cum stau lucrurile în realitate au discutat participanții la dezbaterile publice de la IPN "Locul actual al integrării europene pe agenda socio-politică a Moldovei.”
"Dacă e să redăm grafic modul prin care Moldova implementează agenda de integrare europeană, atunci vom obține o sinusoidă, care ba urcă vertiginos în sus, ba cade sub punctul de pornire. Dar acum această curbă e inertă", menționează juristul Ștefan Gligor, expertul permanent al proiectului.
El vede motivele acestei situații în evenimentele care s-au succedat după venirea la putere a coaliției proeuropene în 2010. "Alianța proeuropeană a reușit să obțină și să capitalizeze simpatiile și speranțele societății cu privire la dezvoltarea economică și democratizare, dar care, în loc să răspundă așteptărilor cetățenilor, a admis acte extinse de corupție, devenite sistemice. Formal, Moldova a urmat agenda de integrare europeană, dar UE a fost dezamăgită de partenerul de dezvoltare. S-a dovedit că, pe parcursul a patru ani, reprezentanți proeminenți ai coaliției proeuropene au lucrat doar pentru binele lor. Acest lucru a dus la răcirea relațiilor și la înghețarea fondurilor. Drept rezultat, deja al șaselea an suferim de consecințele trădării comise de majoritatea pro-europeană", a explicat expertul. El este convins că, atâta timp cât figuranții sistemului vicios vor influența luarea deciziilor în stat, integrarea europeană reală va rămâne în afara atenției autorităților.
Președintele Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearova, este de asemenea convinsă că "astăzi, integrarea europeană - nu ca declarație, ci ca mișcare reală de implementare a reformelor, în Moldova lipsește". "Pot să fiu contrazisă, să mi se spună ca, chipurile, reformele au început. Dar nu! Acestea nu sunt reforme, ci doar niște discuții despre ele", subliniază participanta la dezbateri.
Conform opiniei sale, guvernarea nu vorbește despre integrarea europeană, deoarece aceasta ar fi singura promisiune electorală realizată a lui Igor Dodon. "El a declarat că Acordul de asociere va fi reziliat, iar procesele de integrare europeană nu ne convin și, deci, nimic nu se poate întâmpla ", a menționat Olga Goncearova.
În viziunea ei, opoziția, nu susține agenda de integrare europeană. "Opoziția noastră, în principiu, este greu de numit astfel. Iar modul în care se manifestă, ne amintește mai degrabă de un joc lent de a se opune puterii. Ea vine doar cu lozinci declarative despre reforme. Chiar și Pro Moldova: primul lucru pe care l-a făcut, a declarat că este pentru integrare europeană, dar acesta nu e decât un paravan, după care se ascunde scopul de obținere a finanțelor. Astăzi, atât grijile guvernării, cât și cele ale opoziției din Moldova, rezidă în protejarea propriilor interese", a opinat Olga Goncearova.
Directorul executiv al Centrului Piligrim-Demo, Mihail Sirkeli, a menționat două cauze de stagnare a integrării europene în Moldova. "În primul rând, sursa legitimității principalului personaj al puterii - Igor Dodon. Acestea sunt fotografii cu Vladimir Putin și sprijinul lui Vladimir Putin. Dar, mai e posibil, ca el să primească recomandări – atât în probleme de politică internă, cât și externă. Probabil, din acest motiv, se plimbă atât de des la Moscova", a menționat expertul.
"Pe de altă parte, noi nu percepem la actuala guvernare o abordare de stat: ce să facem în genere cu Republica Moldova. Reformele propuse de UE sunt foarte bine văzute de societatea moldovenească, dar, din păcate, guvernarea nu este interesată de ele", a conchis Mihail Sirkeli.
Dezbaterile publice "Locul actual al integrării europene pe agenda socio-politică a Moldovei" fac parte din ciclul "Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare". Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu suportul Fundației Hanns Seidel.