Emergența preocupărilor europene conexe ordinii și securității publice denotă, pe de o parte, incapacitatea autorităților din Moldova, Ucraina și Georgia de a combate efectiv criminalitatea internă. Pe de altă parte, criminalii din cele trei țări demonstrează abilitatea de a-și exterioriza fără greutăți activitatea în Europa, prin intermediul regimului fără vize, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
Potrivit datelor furnizate de el, cele mai multe alerte lansate de către autoritățile naționale prin Sistemul de Informații Schengen îi revin Georgiei, inclusiv raportat la dimensiunea populației. Astfel, peste 250 de solicitări de arest sau de extrădare au avut ca referință cetățenii georgieni, un număr similar - în cazul Ucrainei, iar sub 150 de alerte au fost înregistrate pentru Moldova, compară Dionis Cenușa.
În opinia lui, raportate la dimensiunea populației, datele statistice denotă cele mai negative tendințe pentru Georgia, cu predominarea subiectului solicitărilor de azil și a indicilor înalți de integrare a cetățenilor georgieni în activități criminale în Europa.
Ucraina poate fi examinată ca al doilea caz dificil, în mare parte din cauza operațiunilor militare din Donbass, generate de forțele separatiste, susținute de Rusia. Acest lucru explică gradul ridicat al solicitărilor de azil, venite din partea ucrainenilor (circa 10 mii anual), sau contrabanda cu muniții provenite din Donbass, comentează politologul.
Deși indicatorii tehnici favorizează Moldova, accentuează Dionis Cenușa, aceasta denotă o performanță slabă în domeniul combaterii corupției, asemănător cu datele pentru Ucraina
Pe lângă reanimarea regimului fără vize, intensificarea cooperării cu instituțiile europene în domeniul regimului fără vize, ajută la credibilizarea guvernării georgiene, aflate sub influența oligarhului Bidzina Ivanishvili, explică politologul.
În situația Ucrainei prevalează obiectivele majore – consolidarea statalității, securității și funcționalității statale, care se suprapun în partea ce ține de liberalizarea vizelor, preponderent când este susținută combaterea corupției, constată Dionis Cenușa.
El crede că autoritățile moldovenești sunt focusate pe repoziționarea post-electorală a formațiunii conduse de Vladimir Plahotniuc, mai mult decât pe obiecțiile europene legate de guvernanță și corupție.
Chiar dacă forțele anti-oligarhice sau societatea civilă de la Chișinău folosește mecanismul de suspendare a vizelor pentru a accentua implicarea autorităților în scheme de spălare a banilor sau corupție înaltă, atenția cetățenilor europeni și a guvernelor lor este captivată de imaginile migrației ilegale și/sau a criminalității, concluzionează politologul.
