 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Dacă am vrea să-i găsim o ilustrație muzicală escapadei președintelui Turciei la Comrat, persoanele trecute de treizeci de ani, ar opta, probabil, pentru cântecul crocodilului Ghena. Unde mai pui, că Recep Tayyip Erdogan a poposit la Comrat chiar cu elicopterul și a dat un show fără asemănare – discursul lui de jumătate de oră în piața centrală arhiplină a orașului a fost un eveniment cu adevărat pitoresc și memorabil. Iar pe rol de cinci sute de înghețate „Eskimo” s-au dat multiplele obiecte sociale, construite în autonomie din contul Turciei. Nu mai puțin de valoros se prezintă și sprijinul politic exprimat de Erdogan regiunii în chestiunea funcționalității autonomiei. Cu alte cuvinte, influența Ankarei în Gagauz-Yeri este în vizibilă creștere și această circumstanță va revigora în perspectiva apropiată subiectul „factorului găgăuz” în relațiile moldo-turce.
Onoruri găgăuze și panglici roșii
Vizita liderului turc în Republica Moldova a durat două zile. Pe 17 octombrie Erdogan s-a aflat în Chișinău, unde a luat parte la ceremonia de inaugurare a palatului prezidențial, renovat din bani turcești, s-a întâlnit cu conducerea țării și a semnat o serie de acorduri interstatale. Ziua de 18 octombrie oaspetele turc a consacrat-o în totalitate deplasării în Găgăuzia, care privită prin prisma atmosferei de întâmpinare creată de locuitorii autonomiei și programul supraaglomerat, dădea impresia că anume descinderea la Comrat a cauzat vizita lui Erdogan în țara noastră.
Cu ocazia venirii președintelui Erdogan, ziua de 18 octombrie a fost declarată zi de odihnă în Gagauz-Yeri. Această decizie a fost luată nu atât din dorința de a evidenția onorurile, ci mai mult de nevoie. În această zi câteva sute de angajați în sfera bugetară din întreaga autonomie au fost aduși la Comrat pentru a face decorul întâmpinării lui Erdogan și a da ascultare discursului rostit de acesta în piață. De altfel, a fost și o abundență de onoruri. Școlarii găgăuzi l-au întâmpinat pe liderul turc purtând portretele lui și drapelele Turciei, iar o formație de mici dansatori i-a adresat oaspetelui un program de salut.
În câteva ore de aflare la Comrat, Erdogan a avut o convorbire cu bașcanul Irina Vlah, la care a asistat și președintele Republicii Moldova Igor Dodon, precum și a deschis o serie de edificii construite de Turcia: Casa de cultură și blocul de diagnostică și tratament al spitalului raional din Comrat. De fapt, în acea zi au fost tăiate mult mai multe panglicii roșii. Prima doamnă a Turciei Emine Erdogan a deschis Casa de creație din Comrat, construită de primăria unui raion din Ankara. Iar la Ceadâr-Lunga și-a deschis ușile o Casă de îngrijire a bătrânilor, construită de aceiași investitori.
Partea turcă anunțat următoarele proiecte de infrastructură în teritoriul Găgăuziei: alimentarea cu apă potabilă a Vulcăneștilor, edificarea unui centru de studii la o periferie a Comratului, renovarea stadionului din Comrat. Dacă acest gen de participare a Turciei în viața Gagauz-Yeri poate fi numit firesc, fără a lua în calcul sporirea ajutorului acordat, sonorizarea la Comrat a unor teze referitor la relațiile autonomiei cu autoritățile centrale, au fost percepute ca ieșirea dintr-o tăcere de mulți ani privitor la competențele politice ale autonomiei.
Semnal politic
Erdogan n-a vorbit deschis despre garanțiile pentru competențele Gagauz-Yeri, pentru ca să nu admită o percepție de imixtiune în treburile interne ale Moldovei. Dar și din puținul pe care l-a rostit, s-a putut deduce poziția Turciei în chestiunea dată: „Împreună cu președintele moldovean și liderul Găgăuziei avem aceeași părere despre necesitatea unor pași concreți privind eficiența autonomiei găgăuze. Ca și înainte, Turcia îi va susține pe găgăuzi. Vrem să vedem Găgăuzia dezvoltându-se împreună cu Moldova”, a declarat Erdogan la conferința de presă comună după întâlnirea cu Dodon și Vlah.
Teza privind „eficiența autonomiei găgăuze” ar trebui să fie înțeleasă, probabil, ca un sprijin al punctului de vedere dominant în mediul elitei politice locale privitor la problema funcționalității Gagauz-Yeri. La Comrat se crede că, în scopul dezvoltării regiunii, competențele care se conțin în „Legea cu privire la statutul juridic special” ar urma să fie fixate în Constituție.
Accidental sau nu, cererea găgăuzilor privitor la consolidarea constituțională a competențelor a susținut-o în prezența bașkanului și președintelui turc nimeni altul decât Igor Dodon. Chiar dacă admitem că acesta e un semnal dat publicului găgăuz în contextul apropiatei campanii electorale, nu putem să nu remarcăm că subiectul „reformei găgăuze” în Constituție a luat un loc sigur în agenda relațiilor regiunii cu autoritățile centrale.
Impresia generală privind vizita lui Erdogan merită a fi nuanțată cu unele detalii, care deși au rămas în umbră, permit o înțelegere mai deplină, atât despre eveniment, cât și despre gradul de influență pe care îl are Turcia asupra regiunii. În special, istoria scandaloasă cu expulzarea celor șapte angajați ai rețelei de licee „Orizont” așa și n-a fost scoasă pe tapet în timpul aflării șefului statului turc, nici de autoritățile Găgăuziei, nici de, ceea ce este și mai concludent, de opoziția locală. Încă un moment care a putut fi observat deja după consumarea vizitei lui Erdogan e acutizarea concurenței între politicienii locali pentru atenția și posibilitatea de a se afilia proiectelor realizate de Turcia. Astfel, o serie de personalități opozante bașkanului au acuzat-o pe Vlah de „privatizarea vizitei lui Erdogan”.
„Puntea prieteniei”
Răspândită printre politologii moldoveni, ideea că Rusia folosește Găgăuzia pentru a influența Moldova a trecut molcom pe planul doi și acum e momentul de a vorbi despre influența turcă. Adevărat e că, deocamdată, limitele acestei influențe sunt neclare și în ce măsură Chișinăul e gata să țină cont de poziția turcilor în subiectul important privind „chestiunea găgăuză”, care, totuși, e un subiect de ordin intern. Cât privește consolidarea constituțională a competențelor autonomiei găgăuze, o apreciere realistă a acestei eventualități ne conduce la concluzia că ea nu are șanse serioase.
În schimb, nu trezește dubii amplificarea importanței temei turcești în arealul politicii găgăuze. Conform ultimului studiu realizat de CBS-AXA, 43 la sută dintre locuitorii autonomiei sunt informați despre proiectele de infrastructură realizate de Turcia. O pătrime din locuitori știu despre proiectele derulate de Rusia, iar despre proiectele implementate de UE și-au amintit doar 7,8 din locuitori, cu toate că UE în ultimii ani este unul din lideri în ceea ce privește ajutorul acordat. De aici reiese că posibilitatea de a-și etala apartenența la proiectele turcești va fi folosită de majoritatea politicienilor, unii pe bună dreptate, alții, mai puțin.
„Puntea prieteniei” între Moldova și Turcia este clișeul cel mai frecvent folosit de politicienii turci pentru Gagauz-Yeri. N-a reușit să-l evite nici Erdogan. În prezent se manifestă o atenție sporită față de „puntea” în cauză și o sarcină comună pentru Chișinău și Comrat e să asigure funcționalitatea acestei punți fără ca „spatele” poporului găgăuz să aibe de suferit.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
