Femeile şi bărbaţii din Republica Moldova vor ieşi la pensie la vârsta de 63 de ani. Iar stagiul de cotizare se unifică şi creşte până la 34 de ani. Parlamentul a votat în 17 decembrie, în lectură finală, un proiect de lege privind reforma sistemului de pensii. Despre ce noutăţi aduce acesta am discutat cu Laura Grecu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale.
---
– Principala îngrijorare şi nemulţumire a populaţiei legată de reforma iniţiată ţine de majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare. De ce este nevoie să se facă acest lucru?
– Pe parcursul ultimilor ani, se atestă o diminuare semnificativă a numărului de contribuabili în Bugetul de asigurări sociale, în timp ce numărul beneficiarilor este în creştere. Rata de dependenţă a sistemului, definită de numărul de persoane asigurate împărţit la numărul de pensionari, a constituit 1,43 în 2000 şi a continuat să scadă până la 1,24 în 2015. Această rată de dependenţă asociată cu procesul de îmbătrânire a populaţiei pune la grea încercare funcţionarea sistemului de pensionare, care deja pe parcursul ultimilor ani este în deficit. Astfel, comparativ cu anul 2005, rata îmbătrânirii demografice a crescut de la 13,6% la 16,2%. Conform previziunilor ONU şi Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în 2035 ponderea persoanelor de 60+ ani poate constitui 25%. În situaţia creată urmează de întreprins măsuri imediate, uneori nepopulare, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare pentru a putea asigura sustenabilitatea sistemului de pensionare pe termen scurt, mediu şi lung, asigurându-le pensionarilor un trai decent după pensionare.
Astfel, legea adoptată de Parlament prevede ajustarea graduală a vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi pentru femei până la vârsta standard de pensionare de 63 ani. Comparativ cu situaţia actuală, vârsta de pensionare pentru bărbaţi se majorează cu 1 an (cu 4 luni anual până la 1 iulie 2019), pentru femei se majorează cu 6 ani (cu 6 luni în fiecare an până la 1 iulie 2028). Majorarea vârstei de pensionare este dictată de speranţa de viaţă înregistrată în anul 2016 – 75,5 ani pentru femei şi 67,5 pentru bărbaţi.
Un şir de state europene au demarat procesul de egalare a vârstelor de pensionare ale femeilor şi bărbaţilor şi de majorare ulterioară a vârstelor de pensionare (până la 65 de ani în Cehia, Franţa, Grecia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria şi România; 67 de ani în Danemarca, Germania, Olanda şi Spania; 68 de ani în Irlanda, Finlanda şi Marea Britanie). Majorarea vârstei de pensionare şi, respectiv, a stagiului de cotizare, va oferi cetăţenilor posibilitatea să rămână activi în câmpul muncii. Acest lucru înseamnă, în primul rând o pensie mai mare, dar şi o bătrâneţe activă.
În acelaşi timp, persoanele vor avea posibilitatea de a beneficia de pensie anticipată. Pensia anticipată constituie un element inovativ în sistemul de pensionare care va permite persoanelor de a-şi realiza dreptul la pensie anticipat cu 3 ani (60 ani bărbaţi/femei), cu condiţia realizării unui stagiu de cotizare de 34 de ani. În acest stagiu de cotizare nu se includ perioadele necontributive. Persoanele care vor continua să activeze după stabilirea pensiei, vor beneficia de o pensie recalculată o dată la doi ani.
– Despre sistemul actual de pensii din Moldova se spune că este discriminatoriu, dar şi subiectiv, cu o formulă netransparentă de calculare a pensiei. Există multe cazuri când persoane cu aceleaşi contribuţii sociale primesc pensii diferite. Ce se va schimba odată cu aplicarea reformei în domeniu?
– Începând cu 1 aprilie 2017 va fi aplicată o nouă formulă de calculare a pensiei, care înlocuieşte modalitatea de calcul în vigoare, considerată deosebit de complicată, neînţeleasă de cetăţeni şi care necesită implicarea lor în colectarea mai multor acte justificative (certificare de salarii, extrase din ordine etc). Noua formulă va asigura interdependenţa dintre contribuţiile sociale achitate şi mărimea viitoarei pensiei. Noua formulă reprezintă un mecanism transparent şi simplu de administrat. În acelaşi timp, persoanele vor confirma doar stagiul de cotizare realizat până la 1 ianuarie 1999, nefiind necesară prezentarea certificatelor de salariu şi a altor documente. De asemenea, preconizăm punerea la dispoziţie a plătitorilor de contribuţii sociale a unui calculator online al pensiei, care îi va permite persoanei să-şi calculeze cu aproximaţie mărimea viitoarei pensii.
Se cere de menţionat că ritmul acumulărilor contributive este astăzi net inferior ritmului de creştere a cheltuielilor pentru prestaţiile sociale, ceea ce creează disproporţii considerabile. Respectiv, deficitul bugetului de asigurări sociale se acoperă de bugetul de stat (1340,6 milioane lei). Sustenabilitatea sistemului de pensii este influenţată de numărul populaţiei active şi al persoanelor ocupate, care s-a majorat, corespunzător, cu 1,5% şi 3,3%, în timp ce numărul total al pensionarilor s-a mărit cu 3,1%, iar cheltuielile pentru plata pensiilor – cu 16,9%. Astfel, raportul dintre contribuabili şi pensionari constituie 1,24 (numărul persoanelor asigurate la sistemul de pensii reprezintă 846 de mii de persoane din 70,3% din populaţia ocupată participantă la sistemul asigurărilor sociale de stat).
Datele statistice estimează că aproximativ 25% din populaţia aptă de muncă a Republicii Moldova se află în străinătate. Aceasta este o pierdere semnificativă pentru piaţa muncii şi a sistemului de asigurări sociale, care nu poate compensa cheltuielile din alte resurse. Fluxul forţei de muncă a avut un impact negativ asupra pieţei forţei de muncă şi, în acelaşi timp, a redus numărul persoanelor asigurate, ceea ce a avut un impact negativ asupra viabilităţii financiare a sistemului de asigurări sociale. O altă problemă ţine de sectorul economiei tenebre, care constituie estimativ cca 30%-40%, iar consecinţele grave ale acestui fenomen se resimt nu numai în sistemul de asigurări sociale, dar şi în alte sectoare ale societăţii. Recentele sondaje ale populaţiei ţării, indică faptul că în anul 2014 aproape 33% din populaţia activă a Moldovei a fost angajată informal la locul de muncă de bază. De cele mai multe ori angajarea informală a lucrătorilor se efectuează în întreprinderile agricole – unde mai mult de 70% din angajaţi primesc salarii ,,în plic”.
– Reforma vine să pună semnul egalităţii între toate categoriile de angajaţi în câmpul muncii. Adică, vor fi înlăturate condiţiile privilegiate de stabilire a pensiei. Ce se va întâmpla cu pensiile persoanelor deja pensionate? Vor fi recalculate?
– Egalitatea presupune obligativitatea tuturor de a plăti contribuţii de asigurări sociale. Mărimea pensiei va depinde de contribuţiile achitate. Noul sistem va face să corespundă venitul obţinut după anul 1999, cu venitul care este la moment, ceea ce va aduce automat la majorarea pensiei. Reforma sistemului de pensii înseamnă excluderea privilegiilor pe care le aveau unele categoriile de cetăţeni: deputaţi, membri de guvern, funcţionari publici, aleşi locali, judecători, procurori, prin calcularea pensiei în aceleaşi condiţii ca şi la ceilalţi contribuabili.
Pentru persoanele pensionate până la 1 ianuarie 1999, pensiile au fost deja recalculate şi venitul realizat până la acea dată a fost deja valorizat. Introducerea valorizării venitului asigurat realizat după 1 ianuarie 1999 reprezintă unul dintre elementele esenţiale ale reformei de pensii, deoarece în formula actuală de pensii nu s-a ţinut cont de devalorizarea banilor în timpul dintre perioada în care veniturile asigurate au fost obţinute şi momentul stabilirii pensiei. Valorizarea pensiilor actuale se va efectua gradual pe etape.
De la 1 aprilie 2017, se vor valoriza pensiile stabilite în perioada 2001 – 2008. Valorizarea pentru pensiile stabilite în perioada 2009 – 31 martie 2017 se vor efectua conform unui grafic stabilit de Guvern. Totodată, începând cu 1 aprilie 2017 pentru persoanele care se vor pensiona după această dată se va aplica o nouă formulă de calcul, conform căreia mărimea pensiei va depinde de contribuţiile achitate şi durata achitării acestor contribuţii (stagiul de cotizare). Şi în cazul stabilirilor noi se va valoriza venitul obţinut după 1 ianuarie 1999 – ceea ce va duce la calcularea unui cuantum mai mare al pensiei.
– În 2015, pensia lunară medie pentru limita de vârstă a fost de 1192 de lei sau 76% din minimul de existenţă, iar pensia lunară minimă – 862 de lei (55%). Care sunt estimările pentru primul an de aplicare a reformei? Când vom ajunge în situaţia în care pensia să acopere minimul de existenţă?
– Urmare a aplicării valorizării pensiilor stabilite în perioada anilor 2001 – martie 2017, pensiile vor înregistra o creştere medie în limitele a 5-25%, iar pentru anii ulteriori şi mai mult. Această majorare va depinde de venitul din care au fost achitate contribuţii sociale ale fiecărei persoane în parte.
Dacă în prezent rata de înlocuire medie pentru pensie (% pensie faţă de salariul mediu) constituie doar 26%, aplicarea noii formule de calcul va permite sporirea substanţială a ratei de înlocuire. De exemplu, pentru un stagiu de 30 de ani rata de înlocuire va constitui 40%, iar aplicat la un salariu mediu de 5050 de lei ar însemna o pensie de 2045 de lei, cu 70% mai mult decât pensia medie din 2015.
– Reforma vine şi cu alte noutăţi. Bunăoară, perioada în care un părinte îngrijeşte un copil cu dizabilităţi, până la 18 ani, va fi inclusă în stagiul de cotizare. Cum va fi calculată pensia de vârstă a acestor persoane? Care vor fi sursele care vor sta la baza formulei de calcul?
– Reforma vine cu completări ale perioadelor necontributive în care persoana: a îngrijit un copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani, până la angajarea în funcţie de asistent personal; a fost rezident în învăţământul postuniversitar obligatoriu; a activat în funcţia de judecător sau procuror până la 31 decembrie 2005. Formula de calcul pentru persoanele care îşi realizează dreptul la pensie pentru limită de vârstă va fi unică, iar cuantumul pensiei va depinde direct de venitul din care au fost achitate contribuţii sociale şi stagiul de cotizare al fiecărei persoane.
– Pentru mamele cu mulţi copii se păstrează dreptul de a se pensiona mai devreme? Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului, de la 3 până la 6 ani, intră în stagiul de cotizare?
– În contextul reformei, mamelor care au născut şi educat până la vârsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii li se păstrează dreptul de pensionare anticipată. De la 1 iulie 2017 pentru categoria respectivă se aplică vârstele standard de pensionare diminuate cu 3 ani. Conform noilor modificări propuse pentru categoria respectivă se acordă dreptul la pensie în condiţiile unui stagiu incomplet, adică mai puţin decât cel necesar (care la 1 iulie 2017 va constitui 30 de ani şi 6 luni).
Legea de pensii prevede includerea în stagiul de cotizare a perioadei de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul dintre părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi. Perioada de îngrijire de la 3 la 6 ani nu constituie stagiu de cotizare.
– Din 2017, Casa Naţională de Asigurări Sociale va fi singura instituţie responsabilă de calcularea pensiilor. Presupune acest lucru faptul că va exista o bază unică de date sistematizate, care lipseşte astăzi, privind numărul total de beneficiari ai sistemului public de pensii şi privind cheltuielile aferente?
– O parte a reformei o constituie preluarea de către CNAS a funcţiei de stabilire şi plată a pensiilor pentru structurile de forţă. Acest lucru nu presupune însă şi unificarea condiţiilor de stabilire a pensiilor pentru această categorie, pentru care se aplică în continuare Legea (Nr. 1544 din 23.06.1993) asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne.
Pentru asigurarea unui cadru instituţional eficient şi securităţii datelor beneficiarilor de pensii din rândul organelor de forţă, CNAS va crea o subdiviziune structurală separată responsabilă de procesele de recepţionare a cererilor, prelucrarea acestora şi emiterea deciziei de stabilire a pensiei. Prin urmare, sistemul naţional de pensii va cuprinde o sistematizare a tuturor cheltuielilor aferente plăţii pensiilor, dar şi a numărului beneficiarilor cu asigurarea evidenţei stricte a acestora, va stabili transparenţă şi eficienţă în utilizarea şi gestionarea mijloacelor financiare publice.
