Comunicat de presă

Transparency International: lansarea Indicelui Perceperii Corupţiei 2013

La 3 decembrie 2013, Berlin, Transparency International a lansat Indicele Perceperii Corupţiei 2013 (IPC 2013), atenţionând că abuzul de putere, tranzacţiile secrete şi mituirea continuă să devasteze societăţile din întreaga lume.

IPC este un indice agregat care reflectă nivelul perceperii corupţiei în diferite ţări ale lumii. La calcularea indicelui se iau în consideraţie opiniile experţilor privind corupţia în sectorul public, el fiind apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică cel mai înalt, iar „100” – cel mai jos nivel al perceperii corupţiei. IPC 2013 are la bază 13 cercetări/studii efectuate de instituţii internaţionale notorii, inclusiv: Bertelsmann Transformation Index; Bertelsmann Sustainable Governance Indicators; Economist Intelligence Unit Country Risk Ratings; Freedom House Nations in Tranzit (2013); Global Insight Country Risk Ratings; IMD Competitiveness Yearbook 2013; Political Risk Services International Country Risk Guide, Transparency International Bribe Payers Survey, World Bank - Country Policy and Institutional Assessment 2012, World Economic Forum Executive Opinion Survey (EOS) 2013, World Justice Project Rule of Law Index 2013.

Clasamentul IPC 2013 cuprinde 177 de ţări, în fruntea lui sunt Danemarca şi Noua Zelandă cu scoruri egale de 91 puncte, iar la celălalt pol – Afganistan, Coreea de Nord şi Somalia, fiecare cu doar 8 puncte înregistrate. „Ţările aflate în top-ul clasamentului arată într-un mod clar că transparenţa sporeşte responsabilitatea guvernanţilor faţă de cetăţeni, reducând corupţia”, a remarcat Huguette Labelle, preşedinta Transparency International. „Totuşi, şi aceste ţări se confruntă cu probleme cum ar fi capturarea organelor de stat, finanţarea ascunsă a campaniilor electorale şi lipsa controlului asupra contractelor de achiziţii publice de proporţii, care rămân riscuri majore de corupţie”.

Mai mult de două treimi din cele 177 de ţări incluse în clasamentul IPC 2013 au un scor mai mic de 50 puncte, ceea ce denotă existenţa problemelor în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Media IPC 2013 pentru ţările UE este de 63 puncte, indicele pentru SUA, mult mai ridicat, – 73 puncte, media indicelui pentru ţările CSI – 26 puncte. Printre ţările cu o evoluţie pozitivă a IPC faţă de anul precedent se remarcă Estonia, Lituania, Croaţia, iar printre cele în care indicele a diminuat – Siria, Spania, Slovenia, Australia, Islanda.

Potrivit Transparency International, corupţia din sectorul public, în special în domeniul justiţiei, poliţiei, precum şi în partidele politice rămâne una dintre cele mai mari provocări din lume. "Lacunele juridice şi lipsa voinţei politice facilitează atât corupţia internă, cât şi cea transfrontalieră. E necesară intensificarea eforturilor pentru a pune capăt impunităţii oficialilor corupţi", a declarat Huguette Labelle.

IPC în Republica Moldova

Republica Moldova a înregistrat în 2013 un scor al IPC de 35 puncte, plasându-se pe locul 102 din 177 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, în 2012, scorul indicelui a fost 36 puncte, Republica Moldova fiind pe locul 94 din 178 ţări incluse în clasament). La estimarea IPC 2013 pentru Republica Moldova au fost utilizate 8 surse¹.

În 2013 în Republica Moldova au fost pornite mai multe dosare de rezonanţă pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari, însă întrucât acestea au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate, populaţia nu le-a perceput ca o îmbunătăţire în combaterea corupţiei. Guvernanţii nu au întreprins măsuri pentru a preveni preluările forţate ale proprietăţii, atacurile rider persistând şi pe parcursul anului 2013, nu au luat atitudine de constatările Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea incidentului din Pădurea Domnească referitor la acapararea organelor de drept de interese private, tergiversează adoptarea amendamentelor la cadrul legal pentru demonopolizarea mass-media.

În pofida faptului că Republica Moldova ocupă o poziţie avansată printre ţările Parteneriatului Estic atât conform Indicelui Integrării Europene², cât şi a Indicelui Perceperii Corupţiei, cerinţa de bază înaintată Republicii Moldova în contextul parafării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este înregistrarea unor rezultate palpabile în combaterea corupţiei. Comparativ cu alte ţări ale Parteneriatului Estic, în care printre acţiunile prioritare figurează drepturile omului (Georgia), libertatea de întrunire şi de exprimare (Armenia, Azerbaidjan), asigurarea concurenţei pe piaţa politică şi eliberarea deţinutei politice (Ucraina), cerinţele Uniunii Europene faţă de RM – reforma sistemului judiciar în condiţiile supremaţiei legii şi aducerea la finalitate a unor cazuri răsunătoare de corupţie, sunt mai greu de realizat. Totuşi, presiunea exercitată asupra Republicii Moldova va fi un beneficiu comun şi trebuie susţinută atât de politicieni, cât şi de cetăţenii Republicii Moldova. Numai pe un traseu european Republica Moldova are şanse să diminueze corupţia.





Detalii privind Indicele Perceperii Corupţiei 2013 al Transparency International sunt disponibile la www.transparency.org/surveys/cpi

¹ Bertelsmann Transformation Index; Economist Intelligence Unit Country Risk Ratings; World Bank - Country Policy and Institutional Assessment 2012; World Economic Forum Executive Opinion Survey (EOS) 2013; Global Insight Country Risk Ratings; Freedom House Nations in Transit 2013; World Justice Project Rule of Law Index 2013; International Country Risk Guide (Political Risk Services Group).
² http://www.infoeuropa.md/files/indicele-integrarii-europene-pentru-tarile-parteneriatului-estic-2013.pdf