Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova (LADOM) a desfăşurat în perioada aprilie 2005 – martie 2006 programul „Caravana”, privind promovarea standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului în regiunile Găgăuzia şi Transnistria. Programul a fost susţinut financiar de către Comitetul Helsinki din Suedia.
Preşedintele LADOM, Paul Strutzescu, a declarat în cadrul unei conferinţe de joi, 23 martie, cu genericul „Drepturile omului în Moldova”, că programul şi-a propus promovarea democratizării şi consolidării societăţii moldoveneşti prin intermediul activităţilor de educaţie pentru drepturile omului şi a transferului de experienţă către societatea civilă din cele două regiuni ale Moldovei - UTA Gagauz-Yeri şi republica nistreană nerecunoscută. Programul a inclus un şir de seminare cu tematica drepturilor omului, care au avut loc în localităţile Comrat, Ceadâr–Lunga, Vulcăneşti, Tiraspol
Bender, Dubăsari, Slobazia , Râbniţa.
Strutzescu a constatat cu regret faptul că situaţia reală în materie de promovare şi apărare a drepturilor omului în Moldova lasă mult de dorit. Astfel, unii participanţi la activităţile de instruire, desfăşurate în autonomia găgăuză au fost mai apoi citaţi de poliţie pentru a mărturisi asupra conţinutului discuţiilor din cadrul seminarelor. Mai mult, grănicerii şi vameşii transnistreni nu au permis distribuirea Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece au considerat neadecvată intenţia LADOM în acest sens.
“Trebuie să recunoaştem că pentru a avea rezultate palpabile în domeniul promovării drepturilor omului în aceste regiuni, este necesară o abordare multidimensională a problemelor existente, o implicare mai largă a societăţii civile, inclusiv diversificarea domeniilor de activitate”, a spus sursa citată. Potrivit lui, desfăşurarea în ultimii ani de către LADOM a unui amplu program de consolidare a reprezentanţilor grupurilor etnice din Moldova, s-a constatat că în Moldova nu există o discriminare accentuată a minorităţilor, iar problemele acolo unde există sunt de ordin politic şi nicidecum de ordin cultural sau social.
Viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Eugenia Kistruga, a declarat în cadrul conferinţei că prin aplicarea caracterului autoritar şi antidemocratic în regiunea transnistreană se încalcă un şir de drepturi fundamentale ale omului. Printre acestea, ea a menţionat dreptul la învăţământ, în cazul în care au fost închise şcolile cu predare în limba română şi au fost arestaţi învăţătorii şi părinţii; dreptul la libertatea cuvântului şi accesul la informaţie, când mass-media locală, în încercarea de a prezenta obiectiv faptele, este persecutată de autorităţi; dreptul la muncă şi dreptul la proprietate, în cazul în care autorităţile îngrădesc accesul ţăranilor moldoveni la pământurile din stânga Nistrului; precum şi deţinerea ilegală a celor doi deţinuţi din grupul Ilaşcu în pofida deciziei CEDO. În acest context, Kistruga a menţionat că decizia recentă a regimului de la Tiraspol de interzice finanţarea externă a ONG-urilor este un caz concludent de nerespectare a drepturilor omului.
Viceministrul a precizat că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) va continua informarea comunităţii internaţionale despre situaţia din Trasnistria. “Recenta rezoluţie a Parlamentului European care se referă la situaţia drepturilor omului din Transnistria, în mod special atestă îngrijorarea comunităţii europene, dar şi dorinţa de a contribui mai activ la identificarea unei soluţii pentru rezolvarea problemei transnistrene”.
MAEIE va întreprinde şi pe viitor acţiunile necesare pentru valorificarea mecanismelor de consolidare, dezvoltare şi protecţie a drepturilor omului, în colaborare cu organizaţiile internaţionale ONU, Consiliul Europei, OSCE, etc., a mai spus sursa citată de Info-Prim Neo.
