Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Moldova (AFDDPM) a organizat, marţi, 13 iunie, în scuarul Gării Feroviare, un miting de comemorare a victimelor deportărilor. Acţiunea a fost prilejuită de împlinirea a 65 de ani de la prima deportare în masă a moldovenilor, organizată de regimul comunist sovietic. La eveniment au participat reprezentanţi ai administraţiei publice locale, foşti deportaţi, scriitori, deputaţi, precum şi un sobor de preoţi de la biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”. Preşedintele AFDDPM, Valentina Sturza, a precizat la începutul mitingului că la eveniment a fost invitată şi conducerea RM: preşedintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Vasile Tarlev şi spicherul Marian Lupu, însă nici unul dintre aceştia nu a onorat invitaţia. „Probabil, nu au dorit să participe la miting pentru că îi mustră conştiinţa pentru nesoluţionarea problemelor noastre”, a menţionat Sturza. Foştii deportaţi susţin că autorităţile centrale nu le acordă nici un ajutor, ba mai mult, ei se simt trataţi „ca nişte duşmani”. Primarul interimar al municipiului Chişinău Vasile Ursu a spus, în discursul său, că municipalitatea va acorda câte 500 de lei fiecărui deportat din municipiu, care va depune o cerere în acest sens. El e de părere că societatea datorează mult mai mult acestor oameni, deoarece, susţine Ursu, „nu au fost deportaţi hoţii şi tâlharii, ci oamenii buni”. Referindu-se tărăgănarea construcţiei unui monument în memoria victimelor represaliilor staliniste, în locul pietrei din scuarul Gării Feroviare, primarul interimar a spus că nu este doar vina municipalităţii, dar şi a foştilor deportaţi care nu au lansat vreo propunere Primăriei privind edificarea monumentului. Potrivit datelor oficiale, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost ridicate şi trimise în gulaguri 13.470 de familii de moldoveni, sau 22.648 de persoane, dintre care aproximativ două treimi erau femei şi copii. Mai mulţi istorici au denumit aceste evenimente „un adevărat Holocaust al românilor, organizat de regimul comunist sovietic”.