Sondajele – surse de informare sau dezinformate?

„Odată ce guvernații din Republica Moldova s-au apucat să combată la nivel legislativ fake-news-urile și dezinformările, ar fi trebuit să aibă în vedere că și sondajele de opinie manipulatorii pot fi surse de intoxicare a opiniei publice…”
---

Sondajele de opinii sunt, de obicei, așteptate în ajunul alegerilor și în timpul crizelor. E firesc să fie așa, toți au speranțe și caută confirmări că lucrurile vor evolua conform așteptărilor pe care le au. Principalii comentatori ai sondajelor sunt liderii partidelor politici. Așa cum învingători sunt puțini, iar învinși mulți, ultimii încearcă să-și convingă susținătorii precum că sondajele sunt trucate. Acest lucru dăunează caselor de sondaje. De fapt, cetățenii interesați judecă despre companiile specializate în efectuarea sondajele după corespunderea aproximativă, post-factum, a rezultatelor sondajelor cu rezultate alegerilor.

În Republica Moldova avem vreo duzină de companii active pe piața cercetărilor sociologice. E de menționat că cel puțin o jumătate dintre acestea par a fi credibile. În ultimii câțiva ani, companiile respective au avut prilejul să-și demonstreze gradul de profesionalism în două scrutine parlamentare, într-un scrutin prezidențial și unul municipal. De asemenea, companiile sociologice au putut să se manifeste și pe tărâmul cercetării atitudinii cetățenilor față de pandemia COVID-19, în special, atitudinea față de vaccinare. Iar actualmente o nouă provocare pentru casele de sondaje este să cerceteze atitudinea cetățenilor față de războiul ruso-ucrainean și eventualul impact asupra Republicii Moldova.

Ultimul sondaj dat publicității, la 13 aprilie 2022, este realizat de compania „Intellect Group” și se referă la percepțiile cetățenilor cu privire la viața social-politică din Republica Moldova, evident, în contextul războiului ruso-ucrainean. Din cercetarea respectivă ar trebui să tragem următoarele concluzii: lucrurile în țară merg prost, iar atmosfera este zbuciumată (78%); este necesară păstrarea neutralității față de evenimentele militare din Ucraina (83%); cetățenii doresc ca Moldova să fie stat independent și neutru (60%); moldovenii nu mai vor integrare europeană (22%) sau eurasiatică (10%), cu atât mai mult nu își doresc unirea cu România (3%); președintele Maia Sandu compromite viața politică (47%); alegerile parlamentare anticipate ar schimba situația în bine (45%) etc. Trebuie să recunoaștem că după un astfel de sondaj lucrurile se aranjează perfect, devenind foarte clar ce e de făcut. E nevoie de a provoca imediat alegeri anticipate. Forțele politice care pledează pentru neutralitate, independență și politică externă echilibrată tocmai și-au anunțat ieșirea în popor pentru a dialoga pe marginea ofertelor menționate.

Răspândirea rezultatelor sondajului și-a asumat-o vreo două duzini de site-uri cu beneficiari și colaboratori anonimi. Deci, toți au treabă! Numai că, probabil, s-a întâmplat ceva. Vorba e că principala forță politică – Blocul comuniștilor și socialiștilor (BSC), promotoare a doleanțelor cetățenilor, evidențiate de sondajul „Intellect Group”, s-a abținut de la promovarea oficială a rezultatelor promițătoare, ce le-ar asigura victoria la eventualele alegeri anticipate. Probabil, și-au amintit că o altă casă de sondaje – Asociația Sociologilor și Demografilor, le-a prorocit în ultimii doi ani victorii la alegerile prezidențiale și la cele parlamentare, dar a ieșit totul invers. Apropos, și compania Intellect Group i-a prezis liderului socialist, Igor Dodon, victoria cu un scor aproape dublu față de principalul contracandidat – Maia Sandu. Dar n-a fost să fie. De aceea, cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt. 

Ce ar trebui să conțină certificatul unei cercetări sociologice autentice? 

Ne-am convins că din cercetarea menționată mai sus trebuia să tragem principala concluzie – evenimentele militare din Ucraina au schimbat în mod cardinal preferințele integraționiste ale moldovenilor. Respectiv, atitudinea corectă față de situația zbuciumată, este elaborată de BCS. Dacă e așa, atunci nu avem altă opțiune decât să pledăm pentru triumful voinței poporului suveran, scoasă la iveală de „Intellect Group”. Numai că la examinarea atentă a chestionarului și a răspunsurilor se observă niște stranietăți. De exemplu, la întrebarea „Cum credeți, e necesar de a organiza alegeri parlamentare anticipate?”, variantele de răspuns propuse respondenților nu sunt – da, nu, nu știu/nu răspunde, așa cum sugerează întrebarea propriu-zisă, ci variante deocheate, gen  „Va schimba lucrurile spre bine” etc.

Dacă modalitatea de formulare a întrebărilor și variantele de răspuns la ele au stârnit nedumeriri, atunci s-au cerut clarificări privind comanditarul cercetării, costul acesteia, numărul de operatori care au reușit să intervieveze peste o mie de respondenți în doar 4 zile etc. În mod normal, este firesc ca orice cercetare sociologică să aibă un gen de certificat de calitate. Nu e cazul nostru, informația respectivă lipsește. În astfel de circumstanțe, nu ne rămânea decât să consultăm și alte cercetări ale companiei menționate pentru a ne convinge de reputația acesteia. Astfel, descoperim că publicațiile respectabile din Republica Moldova își însoțesc știrile despre investigațiile „Intellect Group” cu remarci gen – a organizat mitingul de susținere a lui Vlad Plahotniuc la funcția de premier pe 13 ianuarie 2016. La acesta se mai adaugă și faptul că duzinile de site-uri cu beneficiari anonimi, care-l serveau pe Plahotniuc, sunt exact aceleași care s-au angajat să promoveze intens rezultatele sondajului menționat, favorabil de această dată altui beneficiar. De fapt, aici nu e nimic de reproșat, cu excepția lipsei transparenței beneficiarilor și achitărilor.

Concluzii

Odată ce guvernații din Republica Moldova s-au apucat să combată la nivel legislativ fake-news-urile și dezinformările, ar fi trebuit să aibă în vedere că și sondajele de opinie manipulatorii pot fi surse de intoxicare a opiniei publice. Datele trucate, promovate sistematic și insistent de surse media anonime pot distorsiona dramatic percepțiile cetățenilor. Deci, ar fi dezirabil ca publicarea rezultatelor cercetărilor sociologice să fie însoțită în mod obligator de o informație privind parametrii tehnici ai cercetării, comanditarul acesteia și costul achitat, altminteri acestea să fie calificate ca informații neverificate.