Op-Ed
	Doar prin măsuri complexe și bine chibzuite la nivel de politică de stat starea mentalului colectiv din regiunea populată preponderent de etnia găgăuză poate fi redresată în folosul păcii interetnice și coeziunii sociale în societatea moldovenească...
Anatol Țăranu

Primul tur al alegerilor bașcanului din autonomia găgăuză, un teritoriu în care simpatiile politice rusofile sunt dominante, a înregistrat un rezultat predictibil. În primul tur de scrutin au fost angajați opt candidați, niciunul din ei nu a reprezentat partidele pro-europene din Republica Moldova. Cu o prezență la vot de 57,8% din numărul total de alegători din autonomie, găgăuzii i-au trimis în turul doi pe candidatul susținut de Partidul Socialist, Grigori Uzun și candidatul susținut de Partidul Șor, Evghenia Guțul, – ambele partide și ambii candidați  de orientare peremptoriu pro-rusă.

Un agent la Comrat, dar ținta este toată Moldova

În aceste condiții, indiferent de rezultatul turului doi, Kremlinul va avea la Comrat agentul său. Iar aceasta înseamnă atașamentul și mai profund a politicului din autonomia găgăuză la agenda politică a Moscovei. Regiunea găgăuză nu doar continuă să rămână o zonă nevralgică a societății moldovenești, dar perspectiva destabilizării Republicii Moldova venită din acest teritoriu începe să se cristalizeze tot mai vădit. Includerea de către autoritățile moldovenești a lui Vladimir Putin pe lista persoanelor indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, nu poate să rămână fără răspuns din partea Moscovei și, mai mult decât probabil, Comratul va avea un rol de jucat în formularea acestui răspuns.

Deocamdată, Moscova va fi preocupată, în perioada dintre două tururi de scrutin, de necesitatea de a potoli rivalitatea între două grupări pro-ruse în Găgăuzia, reprezentate de Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, candidații cărora se vor duela în turul doi al scrutinului. De fapt, lupta pentru postul de bașcan al Găgăuziei poartă conotații evidente pentru gruparea Dodon, care stă în spatele lui Grigori Uzun și gruparea Șor, din spatele celuilalt candidat, Evghenia Guțul, pentru privilegiul de a intra în grațiile Moscovei privind asistența financiară și politică. Deci, miza alegerilor din Găgăuzia este mult mai mare decât doar postul de șef la Comrat. Ținta mare este Chișinăul și toată Republica Moldova în perspectiva destabilizării ei de către factorul coloanei a cincea pro-ruse, care se va retranșa după alegerile noului bașcan al Găgăuziei.

Și locul trei contează pentru viitoarea partidă

Dacă e să judecăm după logica desfășurării campaniei electorale din Găgăuzia, devine clar că rolul favoritului Kremlinului în alegeri era atribuit candidatului independent Viktor Petrov, în care s-a investit mult și activ. Numai operațiunea cu angajarea în campania electorală pentru acest candidat a Președintelui Tatarstanului, Rustam Minnihanov, vorbește mult despre preferințele Moscovei. Apropo, pentru a promova candidatura lui Petrov s-a mers chiar la scindarea Partidului Socialiștilor, de unde a fost „extras” deputatul Vasile Bolea pe post de conducător al staff-ului electoral al candidatului favorizat de Kremlin.  

Însă candidatul preferat de Moscova a înregistrat doar al treilea rezultat, dar care în situația creată nu este unul de neglijat. Locul trei este un rezultat bun, el practic devine o șansă reală de victorie pentru candidatul spre care vor merge voturile lui Petrov în turul doi. Cel mai probabil, Petrov va cere pentru voturile sale în turul doi postul de președinte al Adunării Populare din Găgăuzia. În cazul acestui scenariu, Petrov, cel mai probabil, îl va sprijini în turul doi pe Uzun, deoarece socialiștii dispun în Adunarea Populară de un grup numeros de deputați.

Victoria va determina cine este preferatul Kremlinului

Cu toate acestea, se cere de remarcat că victoria în scrutinul din Găgăuzia este de o importanță extremă pentru Șor și Dodon. Victoria va determina cine este preferatul Kremlinului, iar aceasta ar ridica șansele de supraviețuire pentru Shor și Dodon, ambii fiind amenințați cu închisoarea. Este adevărat că Șor a primit deja sentința, pe când Dodon este încă în așteptarea ei. În plus, partidul lui Șor va fi probabil interzis în viitorul apropiat, iar reținerea recentă a Marinei Tauber face perspectivele formațiunii fugarului în Israel și mai problematice.

Chiar dacă la moment Dodon și candidatul său arată mai preferabil în perspectiva turului doi, mai ales dacă Kremlinul îl instruiește pe Viktor Petrov să-l sprijine pe Grigori Uzun, totuși, Șor nu va ceda. Poziția expusă public de oficialii de la Moscova în raport cu protestele organizate de Partidul Șor la Chișinău, vorbește despre un lobby puternic al acestei grupări la Kremlin. Dar protestele de stradă organizate de gruparea lui Șor nu au fost suficient de eficiente, fapt ce ar putea să aducă la o revizuire a susținerii Kremlinului pentru această grupare, îndeosebi după pronunțarea sentinței definitive de închisoare pentru liderul ei.

În turul doi se vor duela Șor si Dodon

Ceea ce s-a spus nu înseamnă că Kremlinul îl va obliga pe Șor să cedeze în lupta pentru funcția de bașcan protejatului lui Dodon. Chiar dacă Șor are mai puține șanse de succes, dar el va lupta. Își va arunca toate resursele în Găgăuzia. Deja în turul întâi cea mai mare sumă de bani pentru campania electorală a fost cheltuită de candidatul susținut de Partidul Shor, Evghenia Guțul. Campania a costat-o de 7 ori mai mult decât pe Grigori Uzun, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor și chiar mai mult decât toți ceilalți candidați luați împreună.

Pe acest motiv nu se poate vorbi cu certitudine despre victoria unuia sau altuia candidat. Trebuie de înțeles ca în turul doi se vor duela nu atât Guțul si Uzun, cât Șor si Dodon care luptă pentru supraviețuirea politică și propria libertate. Și această bătălie nu este pentru Găgăuzia, nu este pentru viitorul ei, ci pentru supraviețuirea a doi politicieni corupți acceptați de Moscova pentru misiunea de destabilizare a Republicii Moldova.

Cazul când o grădiniță contează mai mult decât toate grădinițele

Rezultatele electorale din Găgăuzia defel nu cadrează cu componenta geopolitică a asistenței economice venită pentru regiune din exterior. În ultimul deceniu, peste 40 de milioane de euro din fonduri europene au fost valorificate în Găgăuzia pentru diverse proiecte de dezvoltare a regiunii. Din fonduri europene au fost construite și reparate grădinițe, scoli, alte instituții publice, iar în casele multora din găgăuzi au ajuns apeductul și energia alternativă. Guvernul României a reparat majoritatea grădinițelor din unitatea teritorială administrativă și investește în construcția unui bloc nou la liceul "Mihai Eminescu" din Comrat. Mai mult, cu sprijinul UE, la Comrat a fost deschis un hub de susținere a afacerilor, care vine să faciliteze exportul produselor locale pe piața europeană.

Este adevărat că și Federația Rusă oferă sprijin economic regiunii, chiar dacă această asistență este per total de trei ori mai redusă în comparație cu cea europeană. Însă Moscova investește predilect în proiecte educaționale, culturale, controlând și multitudinea de canale TV care sunt transmise în regiune în limba rusă. Astfel, găgăuzii aleg apropierea de Rusia, pentru că o aud și o văd la televizor, unde Europa este defăimată, chiar dacă le oferă găgăuzilor partea cea mai considerabilă a bunăstării lor. De exemplu, Tatarstanul a investit în construcția doar a unei singure grădinițe în regiune, în comparație cu România care a renovat majoritatea grădinițelor din Găgăuzia. Însă, datorită politicii informaționale, găgăuzii sunt convinși că ajutorul vine din partea Rusiei, iar Europa și, în speță, România sunt privite cu suspiciune și chiar cu dușmănie de către majoritatea găgăuzilor.

Ce poate politica de stat a statului Republica Moldova?

Alegerile din autonomia găgăuză au reconfirmat un adevăr crud și cunoscut demult despre poziția perdantă a guvernării pro-europene de la Chișinău și a partenerilor europeni în lupta pentru mințile minorității găgăuze din Republica Moldova. Fără o politică informațională bine pusă la punct este greu să te aștepți la soluții benefice, care ar schimba percepția găgăuzilor și ar reduce simțitor influența Moscovei în această regiune. Se cere și o modificare cardinală a politicilor investiționale în autonomie după principiul: „mai multe investiții pentru mai multă loialitate față de alegerea de civilizație europeană”. A venit timpul creării în cadrul guvernului a unei subdiviziuni administrative preocupată de promovarea politicilor de stat în această regiune problematică a Republicii Moldova, cu examinarea concomitentă a oportunității păstrării pentru bașcanul Găgăuziei a calității de membru al guvernului central din oficiu. Doar prin măsuri complexe și bine chibzuite la nivel de politică de stat starea mentalului colectiv din regiunea populată preponderent de etnia găgăuză poate fi redresată în folosul păcii interetnice și coeziunii sociale în societatea moldovenească.

IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.