Iubitorii poeziei lui Mihai Eminescu, printre care scriitori, oameni de artă, precum şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale au depus în dimineaţa zilei de joi, 15 iunie, flori la monumentul poetului din scuarul Sălii cu Orgă şi la bustul din Aleea clasicilor români din Grădina Publică “Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Astfel, aceştia au cinstit memoria celui mai ilustru om de litere român, la cea de-a 117-a aniversare de la moartea poetului. Născut la Ipoteşti, Botoşani la 15 ianuarie 1850, fiind al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi Ralucăi Eminovici, Mihai Eminescu a scris cele mai frumoase poezii din istoria literaturii române, vasta sa operă incluzând un număr mare de creaţii şi o mare varietate a genurilor. În iunie 1883, Mihai Eminescu se îmbolnăveşte grav. În decembrie acelaşi an, îi apare volumul „Poezii”, singurul tipărit în timpul vieţii. Anii care s-au scurs până la trecerea în nefiinţă sunt ani de boală, cu reveniri şi recăderi din ce în ce mai dese. Practic, în această perioadă, poetul nu scrie nimic sau foarte puţin. În februarie 1989 este internat din nou la Sanatoriul dr. Şuşu, unde, la 15 iunie, decedează în urma unei endocardite vechi. Poetul este înmormântat la cimitirul bucureştean Belu, sicriul e dus pe umeri de elevi de la Şcoala normală de institutori. Cercetătorii au demonstrat că Mihai Eminescu avea un creier de 1495 de grame, aproape cât cel al poetului german Schiller.