Cum se vede sistemul de justiție din Republica Moldova din afara țării? Ce poate prelua Moldova de la statele cu tradiții democratice? Cum a decurs reforma justiției și ale cui sunt interesele pentru o reformă formală? Cum pot obține cetățenii o schimbare pentru o viață bună? Răspuns la aceste și alte întrebări – în interviul Elenei Nistor cu avocata și experta în drepturile omului, Violeta Gașițoi.
---

– IPN: Doamna Gașițoi, bună ziua, îmi pare bine să vă revăd, chiar dacă nu aici la noi, în sala de conferințe, dar prin Skype. Sunteți plecată deja de câțiva ani, de acolo, din Statele Unite ale Americii, urmăriți ceea ce se întâmplă acasă? Ce vă întristează, ce vă bucură?

– Violeta Gașițoi: Bună ziua! Cu siguranță urmărim. Suntem de patru ani aici și în toată această perioadă, am urmărit ce se petrece în Republica Moldova, pentru că oricum am rămas în conexiune cu Moldova. Probabil că așa și vom rămâne conectați și ne pasă, de fapt, de Republica Moldova.

– IPN: Cum se văd lucrurile din afară? Cu altă ocazie spuneați că „peste hotare ne știu ca pe o țară săracă, unde legea este nefuncțională”. Și în continuare rămâne această impresie despre Republica Moldova?

– Violeta Gașițoi: Cu regret, aceste lucruri se văd și din interiorul statului. Chiar atunci când eram în Republica Moldova, mereu am spus că legea noastră poate fi foarte bună, dar nu este funcțională. Da, aflând-ne peste hotare, eu vă asigur, se vede mult mai bine, pentru că noi avem posibilitatea să facem o comparație între două sisteme de justiție, sunt două țări total diferite, care au legi bune și aplicarea acestor legi este bună. Da, cu regret, în Republica Moldova nu s-a schimbat nimic. A rămas aceeași situație la nivel de interpretare a legislației în vigoare. Este regretabil, pentru că Moldova este văzută într-adevăr ca o țară săracă și această sărăcie vine anume din cauza injustiției care este. Justiție nu avem, medicină nu avem, nu avem o guvernare care să vrea să facă o schimbare și nu avem economie. Acestea sunt cele mai mari probleme și aceste lucruri se văd.

– IPN: Noțiunea centrală a proiectului IPN este „injustiția”, DVS cu ce vi se asociază acest termen, atunci când îl auziți?

– Violeta Gașițoi: Cu corupția, cu sărăcia, cu boala. Injustiția provoacă, de fapt, cel mai mare dezastru pentru societate, deci, cu aceste cuvinte se asociază injustiția, cu multă durere mi se asociază.

– IPN: De ce credeți că nu au evoluat lucrurile în ceea ce ține de asigurarea statului de drept sau asigurarea democrației, asigurarea respectării drepturilor omului – aspecte, de fapt, pe care atât de mult pun accent și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, parteneri care vin cu atâta sprijin, asistență, sprijin financiar. Sau, chiar dacă au evoluat, nu în măsura în care așteaptă societatea deja de 30 de ani?

– Violeta Gașițoi: Cu regret, noi nu am evoluat, pentru că nu am avut o voință politică, nu am avut o voință la nivel de stat, chiar dacă noi am avut la dispoziție absolut tot. Uniunea Europeană ne-a dat tranșe de bani ca să fie făcute reforme reale în domeniul justiției. Dar, din cauza intereselor la nivel de stat, aceste reforme au fost mai mult formale. Și atunci când veneau europenii să le dăm raportul, să le spunem ce s-a făcut la nivel de reformă, tot ce făceau autoritățile a fost că bifau, spunând că „uitați-vă, noi am modificat anumite legi, am făcut anumite reparații în instanțele de judecată”. Și aici se oprea toată reforma. Luând în considerare faptul că europenii nu sunt obișnuiți să mintă, ei sunt foarte creduli. Ei cred autoritățile, pentru că pentru ei este inadmisibil să minți la nivel de stat, la nivel de Ministerul Justiției. Deci, ei cred acestor povești spuse de autoritățile moldovenești.

Mie îmi pare foarte rău, pentru că prin anul 2014, eu am participat, după care am plecat din această reformă formală. Eram în grupul de lucru pentru reformarea justiției. Și eu am plecat în momentul în care am văzut că acest grup format de către MJ era unul formal. Tot ce trebuia noi să facem e să nu ne implicăm și să nu punem întrebări „de ce ați modificat într-un fel sau altul legea?”, dar să spunem că „uitați-vă, până la data cutare, pusă de UE, noi am modificat această lege”. Cât de calitativă sau necalitativă era această lege – nu era misiunea noastră. Și dacă încercam să vorbesc și să spun despre acest lucru, de câte ori am vrut să deschid gura – mi s-a închis gura. Și atunci mi-am cerut scuze și am plecat din acest proiect de reformare a justiției. Și aceasta pentru că nu am vrut să asist la o formalitate.

Îmi aduc aminte că în acea perioadă, într-un moment, a venit o comisie a UE să discute cu membrii acestor grupuri de lucru și să le spunem noi cum se fac reformele. Eu sunt o persoană, poate este un plus, poate un minus, dar sunt o persoană directă și când lucrurile nu merg așa cum trebuie, eu le spun pe nume. De atunci, când am descris, de fapt, realitatea și ce se petrece de fapt în aceste grupuri de lucru, eu nu am mai fost invitată la ședințe de Ministerul Justiției din acea perioadă. Lucrurile nu au evoluat, ci au stagnat, deși bani au fost. Ei au fost cheltuiți nu așa cum trebuie – doar reforme nu am avut. Orice reformă începe de la schimbarea oamenilor. Am mai spus ceva și am să repet – o lege oricât de bună ar fi, într-o mână coruptă, ea este compromisă din start, nu o vom putea aplica.

Noi avem un sistem judecătoresc compromis total. Pe aceleași cauze, pe aceleași spețe, instanțele emit zeci de hotărâri diferite. Și aceasta este problema Republicii Moldova. Și nimeni nu poartă nicio răspundere, chiar dacă avem sute de condamnări la CEDO. Nimeni nu poartă răspundere pentru aceste încălcări.

– IPN: De ce se întâmplă așa, cui îi este convenabil?


– Violeta Gașițoi: Dacă o să urmăriți evoluția modificărilor de legislație în Republica Moldova, acestea apar de fiecare dată când se schimbă guvernarea. De exemplu, dacă e să analizăm Legea cu privire la procuratură, o să constatăm că această lege a fost modificată ori de câte ori s-a schimbat guvernarea. Dacă o să mai analizăm mai adânc, începând de la autorii modificării acestei legi, o să vedem că modificările au fost făcute pentru anumite interese – ca să poată candida în funcția de procuror general, de exemplu, cineva din anturajul actualei guvernări sau guvernării trecute. Deci, modificările s-au făcut prin ajustare, zic eu, la interesele unui candidat cu interese, al unui partid sau al unei guvernări. Exact așa se întâmplă peste tot.

Despre ce reforme vorbim, dacă legea nu se modifică în interesul societății sau să aducă un beneficiu societății, dar se modifică în interesul guvernării? Ca cineva să se țină cât mai mulți ani în funcție sau ca să poată să fie promovată o anumită candidatură într-o funcție publică sau într-o funcție cheie în stat. Aceasta nu este reformă, aceasta este o ilegalitate învelită printr-o lege. Exact aceasta a fost și recent. Pentru că noi toți am sperat că odată cu schimbarea guvernării, cu alegerile noi, vom avea reforme și am crezut, am fost foarte activă la alegeri. Am crezut că aducând o forță nouă în Guvern, aducând o forță nouă în Parlament, noi am sperat că vom aduce și oameni competenți. Nu, nu a fost să fie. Noi am ajuns în momentul în care au procedat ca și precedentele guverne, cu modificări de lege pentru ajustarea la interesele personale.

– IPN: Doamna Gașițoi, ce e de făcut în cazul acesta?

– Violeta Gașițoi: Dacă e să ne uităm cum au fost aleși judecătorii Curții Constituționale, despre ce reformă mai putem vorbi? Și eu chiar și atunci am zis că, dacă doriți cu adevărat o schimbare în țară, trebuie să veniți cu modificarea legii, astfel încât orice funcționar să nu poată candida în funcție publică decât pentru un mandat de trei-patru ani, maximum, sau cel mult două mandate. După care acest funcționar public să revină în societate și să savureze reformele pe care le-a făcut el, să le simtă pe propria piele. Iată atunci vom avea, de fapt, schimbări. Cum credeți, de ce nu avem reforme? Pentru că ei stau în fotolii până la moarte și ei nu simt ceea ce simte cetățeanul simplu. Nu simt această injustiție, ei consideră că pe ei aceasta nu-i privește, ei consideră că fac lucruri bune, dar nu le simt pe propria piele.

Niciun guvern, niciun legislativ nu a venit cu astfel modificări, pentru că nu au interes. Nu se face așa schimbarea, noi nu putem să evoluăm așa.

– IPN: În acest caz, ce șanse avem să schimbăm lucrurile? Cine poate mișca lucrurile din loc?

– Violeta Gașițoi: Haideți să vedem, de ce avem această situație? În Republica Moldova noi am fost educați cumva că  „asta noua nu ne trebuie, Guvernul, statul își fac chestiunile lor care nu ne privesc pe noi”. Și atunci cand auzim de un caz unde se încalcă drepturile fundamentale ale omului, cumva, societatea noastră reacționează în felul următor: „ei, asta nu ne privește, e problema vecinului și nu a mea, asta e problema nu știu cui”. Fără să se gândească la faptul că astăzi este problema vecinului, dar maine poate să mă atingă și pe mine.Iată de aici incepe - toți purtăm o anumită vină, pentru că nu vorbom despre aceste probleme, pentru că nu ieșim cu proteste in masă ca să arătăm guvernanților că noi vedem cea ce fac ei și nu noi suntem angajații juvernaților, dar ei sunt angajații noștri, noi îi plătim, deci, noi trebue să cerem. 

Dacă e să ne uităm în Europa, în State – atunci când se încalcă drepturile fundamentale ale unui cetățean simplu și se face public aceste caz, iese toată societatea la proteste. Prin proteste, prin manifestarea dezacordului societății cu acțiunile guvernanților, în America s-au schimbat foarte multe legi. Legile aici se schimbă, în funcție de presiunea societății în cele mai dese cazuri. Și nu că așa au vrut guvernanții, dar prin presiunea societății.

Îmi pare rău să recunosc că în Moldova nu se vorbește despre probleme. Nu vorbesc nici avocații, nici magistrații, nu vorbesc nici procurorii. Și de unde vrem noi să vorbească omul simplu care se teme de toate aceste instituții. Toți vor să vorbească alții pentru ei, iar ei să se ascundă. Și am avut foarte multe cazuri când mulți apelau la mine, eu fiind în State și îmi spuneau că „Uite, Violeta, ce încălcări, ce ilegalități fac instituțiile respective, nu ai vrea să vorbești despre aceasta?”. Ei, cine sunt eu și de ce eu trebuie să vorbesc? Eu nu sunt martorul acestor încălcări, voi sunteți martorii acestor încălcări, respectiv, voi și trebuie să vorbiți. Aceasta este tot de ce este nevoie. Și cu cât mai mulți vom vorbi, cu atât poate vom face mai repede o schimbare.

La fel, trebuie să le cerem autorităților și să aducem drepturile omului acasă, noi, fie diaspora, fie oamenii de acasă, pentru că altfel noi nu vom putea face schimbări și absolut nimic nu se va schimba.

– IPN: Deci, înțelegem că am putea prelua din exemplul Statelor Unite ale Americii acest activism social, să vorbim, să facem presiuni asupra guvernanților. Ce alte exemple sau practici am putea prelua de la SUA pentru a ne apropia măcar un pic de sistemul de justiție, de sistemul de valori de peste ocean?

– Violeta Gașițoi: Dacă aș putea compara, eu mi-aș dori mutarea competenței Curții Constituționale din Republica Moldova privind aplicarea și interpretarea Constituției către toate instanțele de judecată de toate nivelurile. Astfel, ca oamenii să obțină accesul direct la normele constituționale și să-și apere dreptul putând aplica Constituția direct în instanțele de judecată. Pentru că în prezent oamenii nu poate face acest lucru. Nicio instanță de judecată din Republica Moldova nu aplică direct Constituția, cum, de exemplu, se face în State. În State peste tot Constituția se aplică, este Constituția Federală și fiecare stat are propria sa Constituție.

Noi în Moldova suntem nevoiți să așteptăm foarte mulți ani și să căutăm dreptatea la CEDO. De asemenea, mai avem o problemă că în Republica Moldova nu se aplică procedura precedentului judecătoresc. Dacă am aplica și la noi precedentul judecătoresc, am avea o stabilitate și am putea să prevedem dintr-o cauză sau alta ce decizii vor fi emise. Exact această procedură este aplicată în America și în mai multe state, pentru că de fapt, este important ca fiecare persoană, care se adresează în instanței de judecată, să poată ști cam care ar fi soluția pe cauza sa. Și fiecare investitor care vrea să investească anumite sume de bani în Republica Moldova, în caz de litigii, trebuie să aibă o previzibilitate și să cunoască ce se va decide în situația în care va ajunge într-un anumit conflict. Altfel, noi nici investitori nu avem în Republica Moldova anume din cauza lipsei stabilității judiciare.
---

Alte aspecte legate de provocările cu care se confruntă avocații în interacțiunea cu sistemul de justiție, de dreptul la sănătate și cazurile de corupție din sistemul medical, dar și cele legate de cazul lui Vladimir Plahotniuc care se spune că s-a adresat în instanțele americane de justiție pentru a-și apăra interesele, pot fi urmărite în varianta video a interviului cu avocata și experta în drepturile omului, Violeta Gașițoi.
---

Interviul este realizat în cadrul proiectului Agenției de presă IPN „Injustiția scoasă la vedere prin mijloace multimedia”.