Șapte din cei nouă membri ai Comisiei Electorale Centrale sunt reprezentanții partidului de guvernare, desemnați de diferite instituții, fapt ce determină un sentiment de neîncredere a societății în actuala componență CEC. Opinia aparține secretarului general PSDE, Iurie Cazacu, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice „Ce garanții sunt necesare împotriva fraudării alegerilor?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantului PSDE, noua redacție a Codului Electoral defavorizează reprezentanții opoziției, întrucât a fost retras dreptul concurenților de a avea în birourile electorale atât reprezentanți, cât și observatori.
Secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, se arată sceptic în privința imparțialității membrilor Comisiei Electorale Centrale, în condițiile în care majoritatea membrilor CEC sunt desemnați de guvernarea PAS. Iurie Cazacu spune că cei mai mulți dintre membrii CEC nu dețin experiență în domeniul electoral și nici vizibilitate publică.
„Semnele de întrebare pe care le are societatea și mai mulți actori politici vizează încrederea în actuala componență a Comisiei Electorale Centrale. Din cei nouă membri actuali ai CEC, șapte sunt reprezentanții partidului de guvernare, desemnați de instituția prezidențială, Guvern, majoritatea parlamentară. Personal, nu am nimic împotriva niciunui membru CEC, dar aș prefera ca din componența CEC să facă parte persoane cunoscute prin activitățile lor anterioare, fie de membru într-un organ electoral inferior, fie din calitatea lor de reprezentant al unui concurent electoral la CEC. Așa practici am avut anterior. Acum, fără nicio critică de dragul criticii, majoritatea membrilor CEC sunt persoane absolut noi pentru opinia publică. Săptămâna trecută a fost numit un membru CEC, eu am încercat să aflu ce experiență are în domeniul electoral – zero. Mai mult, persoane competente din componența CEC, cum ar fi ex-secretarul CEC, își dau demisia”, a spus secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu.
Iurie Cazacu s-a arătat nemulțumit de faptul că noua redacție a Codului Electoral prevede permanentizarea funcției de președinte al Consiliului electoral de circumscripție și numirea acestuia prin concurs public. Potrivit reprezentantului PSDE, de cele mai multe ori, în funcția de președinte al organului electoral de nivelul doi sunt numite persoane loiale puterii.
„Al doilea nivel al organelor electorale sunt consiliile de circumscripție. Anul trecut, a fost o modificare în legislația electorală prin care s-a permanentizat funcția de președinte al Consiliului electoral de circumscripție de nivelul doi. Dacă anterior președinții Consiliilor electorale de circumscripție erau aleși doar pentru perioada electorală, acum CEC a organizat concursuri publice pentru funcția de președinte al organului electoral de nivelul doi. N-am nicio îndoială că toți președinții organelor electorale de nivelul doi au fost numiți strict pe criterii politice de actuala componență a CEC”, a mai spus reprezentantul PSDE.
Iurie Cazacu mai spune că dreptul concurenților electorali de a monitoriza buna desfășurare a alegerilor a fost limitat. Afirmația reprezentantului PSDE vine în contextul în care noua redacție a Codului Electoral nu oferă concurenților electorali posibilitate de care au beneficiat anterior de a avea în birourile electorale atât reprezentanți, cât și observatori.
„În redacția veche a Codului Electoral, concurenții electorali aveau dreptul să desemneze observatori și reprezentanți în organele electorale. Conform noii redacții a Codului Electoral, această prevedere de a le oferi dreptul de a avea observatori a fost retras. Partidele politice nu vor mai avea observatori, ci a rămas în vigoare doar dreptul de a avea reprezentanți. Care era problema dacă concurenții electorali aveau dreptul și la observatori, și la reprezentanți? Un partid cu acoperire la nivel național avea capacitatea de a desemna și observatori, și reprezentanți. De ce este aceasta o problemă? Cunoaștem că la fiecare birou electoral în ziua alegerilor se organizează urna mobilă. De obicei, fie reprezentanul, fie observatorul asista urna mobilă, celălalt rămânea pe loc și monitoriza activitatea biroului. Acum concurentul electoral este pus în situația fie de a asigura monitorizarea urnei mobile, rămânând descoperit biroul electoral, fie invers”, a explicat Iurie Cazacu.
Dezbaterea publică la tema „Ce garanții sunt necesare împotriva fraudării alegerilor?” este ediția a 309-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția de Presă IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.