În Republica Moldova există o legătură directă între activitatea de dezinformare și corupția. Se poate observa că sursele media care propagă informații false, propagarea politică și sunt interesate de a promova falsuri, au legături cu cleptocrații. Această relație este adevărată atât în perioade obișnuite, cât și în campaniile electorale. Opinia a fost exprimată de Iulian Groza, director executiv la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) la dezbaterea publică „Rolul mass-media în combaterea dezinformării”, transmite IPN.
Potrivit lui Iulian Groza, există etape de propagare a dezinformării. Mai întâi apar informații pe anumite site-uri finanțate de surse dedicate de a dezvolta un fals, sursa de referință e Telegramul unde există un cont care se ocupă, de regulă, cu dezinformare. „Informația” e preluată de mass-media, care o amplifică și ulterior o promovează.
Revenind la specificul perioadei electorale, directorul executiv al IPRE susține că trebuie de uitat la sursa de informare și informarea propriu zisă ca la un instrument cheie în lupta politică, în războiul electoral informațional. Specificul rezidă în tehnologiile electorale. Mulți concurenți electorali nu au credibilitate și capacitatea de a oferi informație bazată pe mesaje pozitive:0” De aceea aleg să-și dezvolte campania pe mesaje negative, falsuri etc., pentru că e mai ușor să dezvolte narative care să inoculeze frică și incertitudine și în acest mod, cumva, să limiteze opțiunea de vot a alegătorilor și să consolideze electoratul propriu”.
În opinia lui Iulian Groza, spre regret, în Moldova, în perioada electorală, autoritățile abilitate de a descuraja activitatea de dezinformare, nu au interes, instrumente, capacitate și dezinformarea se tolerează. În opinia sa, se creează impresia că politicienii sunt scutiți de responsabilitate pentru dezinformare, „dar acest lucru nu e corect și trebuie descurajat, ei sunt responsabili pentru declarațiile sale și nu trebuie să fie scutiți de răspundere”.
În altă ordine de idei, Iulian Groza a remarcat că, intervențiile Partidului Socialiștilor și al Partidului Politic Șor anul trecut, pe Codul Audiovizualului, au expus spațiul informațional mai mult dezinformărilor. „Majoritatea parlamentară de atunci a anulat mai multe reglementări ce țin de consolidarea conținutului local la televiziunile din Moldova. Au fost excluse reglementările care vizau limitarea apariției în sursele media a conținutului extern, mai ales cel care comportă activități de propagandă. Fapt care nu are cum ajuta la consolidarea spațiului informațional”, a spus el.
Potrivit directorului executiv al IPRE, consolidarea spațiului informațional se discută și la nivel de UE. Din cauza războiului informațional cu Rusia, Ucraina a fost nevoită să-și închidă spațiul informațional pentru această țară: „IPRE va încerca să analizeze acest cadru și să vadă în ce măsură poate să fie asigurat un echilibru între dreptul la informare și dreptul statului de a asigura securitatea națională”.
Dezbaterea face parte din Proiectul „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova” care are drept obiectiv consolidarea rezilienței la dezinformare în Republica Moldova. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP), în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) cu suportul Oficiului Federal pentru Afaceri Externe al Germaniei.
