La finalul anului trecut, aduceam cititorilor unele precizări juridice privind sintagmele „excepția de neconstituționalitate” și „ridicarea excepției de neconstituționalitate”. Iată că primul Monitor Oficial din acest an (nr. 1-6) ne oferă un exemplu relevant: invocarea excepției de neconstituționalitate a finalizat, până la urmă, cu modificarea actelor contestate. În virtutea Hotărârii Constituționale nr. 32/2016 pentru controlul constituționalității unor prevederi referitoare la executarea creanțelor împotriva statului, Parlamentul prin Legea nr. 212 din 1 decembrie 2017, pag.24, a modificat Legea nr.1545/1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Legea nr.87/2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014.
Istoria, în câteva cuvinte, care a adus la emiterea Hotărârii Curții Constituționale este cam frecventă la noi: încă în 2008, Olga Caigorodţev a inițiat o acțiune civilă împotriva statului cu privire la restituirea averii confiscate și naționalizate în urma represiunilor politice din anul 1949, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor suportate. Cauza a fost examinată de mai multe ori, în diverse instanțe, dar fără succes. La 1 iulie 2016, avocatul reclamantei a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din legile nr.87/2011 și nr.847/1996 și a solicitat sesizarea Curții Constituționale, care a și decis, în consecință.
Astfel, în urma modificărilor introduse de legiuitor, a fost instituită o procedură mai eficientă împotriva duratei excesive de executare și anume: obligativitatea executării hotărârilor judecătorești privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil precum și a celor privind repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare, din moment ce sunt definitive (hotărârile judecătorești emise în primă instanță, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel) și nu irevocabile (hotărârile judecătorești: a) emise în primă instanță, după expirarea termenului de apel, dacă participanții interesați nu au exercitat calea de atac corespunzătoare; b) emise de instanța de apel, după expirarea termenului de recurs, dacă participanții interesați nu au exercitat calea de atac corespunzătoare și c) emise de instanța de recurs, după examinarea recursului). De asemenea, s-a statuat reducerea termenului de executare a titlului executoriu pentru repararea prejudiciului (de la 6 la 3 luni). Iată, că de data aceasta, perseverența unei persoane a bătut indiferența celor chemați să facă dreptate.
„Nașterea” actului de modificare a articolului 9 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (nr. 252, 1 decembrie 2017), pag.37, o datorăm Curții de Conturi care a atestat o micșorare a ponderii transferurilor de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (de la 56,3% în 2010 până la 43,4% în 2015) în pofida majorării categoriilor și numărului de persoane asigurate de către Guvern (cu circa 100 000 de persoane). După cum se știe, Guvernul are calitatea de asigurat pentru 16 categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica Moldova și aflate la evidenta instituțiilor abilitate (copiii de vârstă preșcolară, dar și cei neîncadrați la învățătură până la împlinirea vârstei de 18 ani, elevii din diferite trepte de învățământ, studenții din învățământul superior universitar cu învățământ de zi, gravidele și lăuzele, persoanele cu dizabilități severe, accentuate sau medii, pensionarii, șomerii înregistrați la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă ș.a.). Pentru aceste categorii, anterior, prin legea bugetului, se stabilea o sumă a transferurilor în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenta medicală ce reprezenta o valoare nu mai mică de12,1% din totalul cheltuielilor publice ale bugetului. Din momentul intrării în vigoare a legii, această cotă se exclude, respectiv, suma transferurilor de la bugetul de stat va reprezenta suma aprobată a transferurilor pentru anul precedent indexată, cu indicele prețurilor de consum prognozat pentru anul în cauză. O altă mostră de feedback, cum se zice pe englezește, sau lanț cauzal închis, mai pe românește.
Și dacă am invocat, mai sus, aportul pozitiv al Curții de Conturi, să informăm cititorii că în acest M.O. a fost publicat și un nou act privind această instituție importantă - Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova (nr. 260, 7 decembrie 2017), pag.39-46. Adoptarea acesteia s-a făcut cu referință la recomandările instituțiilor internaționale și europene de audit întru sporirea independenței funcționale, operaționale și financiare a instituțiilor supreme de audit naționale, necesare îndeplinirii mandatului și obiectivelor statutare. În acest scop, în lege sunt reformulate noțiunile de bază, acestea fiind aduse în concordanță cu terminologia de profil (audit public extern, audit al performanței etc.), precum și incluse noi prevederi (audit de conformitate, audit financiar, misiune de audit, opinie de audit; sector public etc.). Legea mai redefinește modul de planificare/programare a activităților de audit, procedurile de audit, statutul personalului cu atribuții de audit public, inclusiv stabilește obligativitatea certificării acestora; extinde aria de audit, în special în sectorul economic cu participarea statului etc. De asemenea, se concretizează genul de rapoarte prezentate entităților și Parlamentului, interacțiunea dintre Curte și entitățile auditate, drepturile și responsabilitățile auditorilor publici (pe de o parte) și conducătorilor entităților auditate (pe de altă parte). Întru realizarea principiului independenței financiare, actul adoptat stipulează expres modul de formare și aprobare a bugetului Curții.
De asemenea, a fost adoptat un nou act privitor la modul de a ține conturile în societate, Legea contabilității și raportării financiare (nr. 287, 15 decembrie 2017), pag.47-56, care urmărește un scop lăudabil - reducerea presiunii administrative în partea ce ține de pregătirea auditului și publicarea situațiilor financiare pentru entitățile mici și creșterea dezvăluirilor de informații pentru entitățile de interes public. Prezenta lege transpune Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului European privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi. De la 1 ianuarie 2019 (data intrării în vigoare a legii), Legea contabilității nr. 113/2007 se va aplica doar față de autoritățile/instituțiile bugetare.
În M.O. este făcută publică și Legea privind protecția animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri științifice (nr. 211, 19 octombrie 2017), pag.5-23. Actul respectiv a fost adoptat întru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și a transpunerii Directivei 2010/63/UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice. Legea substituie reglementările anterioare (din legea 265/2006), instituie norme noi privind înlocuirea și reducerea utilizării animalelor în experimente, dar și privitor la îngrijirea și adăpostirea acestora și va intra în vigoare astăzi. Până atunci, Guvernul are sarcină de a propune ajustarea legislației în concordanță cu prezenta lege.
În Monitor mai este publicată o modificare care ridică și semne de întrebare. Prin Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii (nr. 317, 22 decembrie 2017), pag.57, de rând cu alte ajustări, benefice și așteptate (începând cu 1 aprilie 2018 se valorizează pensiile pentru limită de vârstă și pensiile de dizabilitate stabilite în anii 2012–2013, iar începând cu 1 octombrie 2018 se valorizează pensiile pentru limită de vârstă și pensiile de dizabilitate stabilite în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 martie 2017), a fost anulat articolul introdus cu doar un an în urmă - Pensia anticipată pentru limită de vârstă. În decembrie 2016, de la tribuna Parlamentului, au fost aduse argumente, parcă imbatabile, se invocau calcule de perspectivă privind necesitatea introducerii pensionării anticipate. Anularea s-a făcut mai „în liniște”. De ce oare? Au fost greșite calculele? Cine a greșit? Și cine-i acarul Păun?
Pentru conformitate, Monitorul Monitorului Oficial
