Președintele belarus Alexandr Lukașenko și președintele rus Vladimir Putin sunt două modele pentru președintele Igor Dodon în ceea ce ține de cum trebuie să fie organizată puterea în interiorul, în special „verticala puterii”. De această părere este Ion Tăbârță, expert în relații internaționale, participant la dezbaterile publice: „Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea”, organizate de Agenția de presă IPN.
În opinia expertului, în mesajul transmis după alegerile prezidențiale din Belarus din 9 august, de către Igor Dodon, persistă componenta personală: „Pe lângă faptul că reprezintă o felicitare în adresa omologul belarus, mesajul are o peronunțată componentă personală. Președintele Igor Dodon a insistat asupra relației bune personale pe care o are cu președintele Belarus”.
Despre reacția Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene la situația din Belarus Ion Tăbârță spune că această instituție a avut „cumva o atitudine mai rezervată, mai neutră, în limitele și conform rigorilor diplomatice. Și anume cât s-a putut de respectat în condițiile actualei guvernări”, a apreciat el.
Potrivit expertului, în legătură cu situația din Belarus, creată după alegeri, a existat o reacție și din partea societății civile, precum și a partidelor de opoziție pro-europene din Republica Moldova – Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr – formațiuni, care au venit cu poziții tranșante referitor la susținerea opoziției din Belarus.
„Aici în Republica Moldova, în interior, această poziție a existat. Da, este o poziție divizată și cumva reflectă liniile de divizare, care se observă acum la noi între guvernare și opoziția pro-europeană. Iar poziția Partidului Democrat, partenerul de guvernare al Partidului Socialiștilor, cumva s-a diluat între aceste două poziții. Și nu întâmplător în fruntea Ministerului de Externe este și un reprezentant al Partidului Democrat”, a menționat Ion Tăbârță.
Referindu-se la reacția la nivel internațional asupra situației din Belarus, expertul a menționat că, în afara de Federația Rusă, alți actori nu se implică, nu au interese sau nu au adoptat o poziție. „Statele Unite ale Americii au alte probleme pe agenda prioritară și evenimentele din Belarus prezintă mai puțin interes. China, evident, îl susține pe Alexandr Lukașenko, pentru că își dorești un Belarus stabil în același stil, dar, la fel, este preocupată de problemele economice. Uniunea Europeană nu are o poziție bine definită și se creează impresia că UE a fost luată prin surprindere de aceste evenimente. UE nu s-a așteptat la aceste proteste masive din partea societății belaruse, a spus el.
Expertul s-a referit și la relația Belarusului cu Federația Rusă. Potrivit lui, în campania electorală, retorica lui Alexandr Lukașenko era construită anti-Rusia, însă, după ce a apărut mișcarea protestatară, această retorică s-a schimbat. În opinia sa, și Federația Rusă a avut o implicare în situația din Belarus după scrutinul prezidențial, inclusiv în ceea ce ține de gestionarea mai multor procese, care s-au schimbat pe parcurs. „Lui Putin cumva îi convine acum situația din Belarus, pentru că mult timp Lukașenko era împotriva lui Putin”, susține Ion Tăbârță. Potrivit lui, liderul de la Kremlin este interesat ca Lukașenko să mențină controlul statului Belarus, pentru că așa va fi mai disponibil să meargă în întâmpinarea Federației Ruse în ceea ce ține de soluționarea mai multor probleme în relațiile celor două state.
Dezbaterile publice „Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea” sunt ediția a 151-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
