Din situația creată în Belarus după alegerile prezidențiale din 9 august, moldovenii trebuie să învețe că nu trebuie să meargă pe modele personalizate. O spune Ion Tăbârță, expert în relații internaționale. Potrivit lui, una dintre problemele statului belarus, pe lângă aspectele pozitive care trebuie recunoscute, ține de personalizarea puterii și construcția verticalei puterii în jurul unei persoane care, mai devreme sau mai târziu, va crea probleme de transfer al puterii. Declarațiile au fost făcute la dezbaterile publice: „Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea”, organizate de Agenția de presă IPN.
Ion Tăbârță a menționat că puțini lideri au fost în istorie care, fiind conducători ai unor state autoritare, să plece de bună voie. Potrivit lui, acest model personalizat, prezidențial, spre care tinde și actualul șef de stat al Moldovei, este periculos. „Trebuie să recunoaștem că liderii noștri au avut această tendință de a construi verticala puterii – și președintele Voronin și-a construit o verticală a puterii prin intermediul partidului de guvernământ, care atunci domina scena politică din Republica Moldova, și alții – de asemenea. În acest moment, președintele Dodon și-a atribuit mai multe puteri decât Guvernul”, a notat expertul.
Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să meargă până la urmă pe dezvoltarea instituțională. „Chiar dacă în Moldova nu va exista falsificare a alegerilor, totuna va exista acea tendință ca votul să fie influențat, inclusiv prin pârghii administrative. „Orice folosire a pârghiei administrative poate muta balanța într-o direcție care nu ar reprezenta rezultatul adevărat al opiniei alegătorilor din Republica Moldova”, a spus el.
Ion Tăbârță consideră că în Republica Belarus au loc acum proteste legate de criza „lipsei modelului democratic de dezvoltare a societății”. Expertul susține că mai degrabă ar asocia evenimentele din Belarus cu ceea ce s-a întâmplat în Moldova în 2009, doar că în Moldova s-a spus atunci că are loc „revoluția Twitter”, iar în Belarus există mai degrabă o „revoluție a canalelor de pe Telegram”. Totuși, potrivit lui, în Moldova, revoluțiile Twitter au avut și o componenta geopolitică, ceea ce nu este în caracteristic situației din Belarus. Expertul consideră că societatea belarusă a ajuns la un moment în care evoluția conducerii nu s-a sincronizat cu evoluția societății. Cu toate derapajele lui, Alexandr Lukașenko a reușit să asigure o tranziție mai puțin dureroasă în Belarus de la perioada sovietică la cea post-sovietică, doar că nu a simțit momentul când să liberalizeze regimul, să se miște spre democratizare și alte schimbări necesare societății.
Dezbaterile publice „Situația din Belarus: influențe reciproce cu lumea” sunt ediția a 151-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.