Perioada dintre 1812 și 1918, cât Basarabia s-a aflat sub dominație rusească, a reprezentat o perioadă de deznaționalizare, de ștergere a memoriei și exod. Opinia aparține scriitorului Ion Hadârcă și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema: „Consecințele Unirii și ale „Reunprii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, partea a II-a, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit semnatarului Declarației de Independență, intelectualitatea și clericii au avut cel mai mult de suferit de pe urma dominației Imperiului Rus.
Scriitorul Ion Hadârcă spune că Pactul Ribbentrop – Molotov, în baza căruia au fost împărțite sferele de influență în Europa, iar Basarabia a revenit URSS, a avut un impactul malefic asupra populației băștinașe. Rusia țaristă și-a dorit distrugerea conștiinței naționale în Basarabia, pentru a menține populația dintre Prut și Nistru în neștiință și supunere și această politică a avut continuitate după 1940.
„Pactul Ribbentrop-Molotov a avut un impact crucial asupra destinului nostru. A existat o sete intelectuală, fiind interzisă limba în biserică, în învățământ, dar au fost și oameni cu ambiție, care au reușit să dea exemplu de verticalitate. Ei au avut o influență covârșitoare și datorită ambiției de se afirma și de a-și demonstra capacitățile intelectuale și capacitățile de rezistență la vicisitudinile istoriei. Când a fost ocupată Basarabia la 1812, s-a discutat cu ce vine Imperiul în acest spațiu? Cu ce mesaj de cultură, educație, știință? Problema era dacă trebuie să vină cu educație și carte sau cu altceva. Au decis să nu vină cu carte „ca să nu le deschidă ochii”, a spus scriitorul, semnatarul Declarației de Independență, Ion Hadârcă.
Potrivit scriitorului, cei 22 de ani, cât Basarabia a fost parte componentă a statului român, au reprezentat perioada de aur a istoriei, când s-a reușit salvarea identității naționale, iar teritoriul dintre Prut și Nistru a cunoscut un puternic având economic, social și cultural.
„Acest secol, din 1812 până la 1918 a fost un secol de deznaționalizare, de ștergere a memoriei și de mare exod. Gulagurile sovietice au început chiar pe timpul țarismului. Mesajul lor era de a nu veni cu carte, ci cu noi colonii. Și au format colonia bulgară, găgăuză, la Sudul Basarabiei și au pus aceste peceți pe care le suportăm până în ziua de azi. Au complicat la extremă destinul Basarabiei. Iar perioada interbelică a fost într-adevăr o perioadă de aur. Atunci a fost salvată conștiința națională. Însă după 1944 era o politică de promovare a sovietismului, a rusificării totale. După 1944 intelectualii noștri au suferit foarte mult, preoțimea, dascălii de școli, scriitorii”, a punctat Ion Hadârcă.
Dezbaterea publică la tema: „Consecințele Unirii și ale „Reunirii-Vossoedinenie”. Analiză comparativă”, partea a II-a, este a 34-a ediție de dezbateri din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
